După apariția panourilor anti-cezariană din București, care au stârnit reacții și controverse în spațiul public, Colegiul Medicilor din România intervine oficial. Instituția spune că mesajele nu au bază științifică și avertizează că astfel de campanii pot influența deciziile medicale ale viitoarelor mame.
Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis un comunicat de presă în care reacționează la panourile cu mesaje anti-cezariană apărute în București și le califică drept mesaje fără bază științifică. Instituția atrage atenția că „dezinformarea în sănătate nu reprezintă simple opinii”, ci poate avea consecințe directe asupra pacienților, influențând decizii medicale importante. În comunicat, CMR subliniază că „afirmațiile promovate în spațiul public trebuie să fie susținute de dovezi științifice și asumate de profesioniști din domeniul sănătății”, iar difuzarea unor mesaje fără fundament medical „poate induce în eroare populația și poate genera riscuri reale pentru sănătatea mamelor și a copiilor”.
Reprezentanții Colegiului mai precizează că „nașterea prin operație cezariană este o intervenție medicală care se efectuează atunci când există indicații clare, în beneficiul mamei și al copilului”, iar alegerea tipului de naștere „trebuie să fie rezultatul unei decizii informate, luate împreună cu medicul curant, nu influențată de campanii publice neavizate”.
Reacții după apariția panourilor
După apariția panourilor, mai mulți medici și organizații din domeniul sănătății au reacționat public, inclusiv pe rețele sociale, criticând modul în care este prezentată nașterea prin cezariană. Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România a transmis că informațiile promovate pe aceste panouri pot genera confuzie și anxietate în rândul femeilor însărcinate, influențând decizii medicale sensibile care trebuie luate exclusiv în baza unei evaluări individuale, împreună cu medicul curant.
Apariția panourilor a generat un val de reacții în rândul femeilor, atât în spațiul public, cât și online. Potrivit Observator News, o femeie care a trecut printr-o naștere dificilă a declarat: „Mesajele astea mi-au reactivat tulburarea de stres posttraumatic. (…) Am născut după 5 zile de chin prin cezariană. Cui folosesc panourile astea?” Alte femei spun că mesajele de pe panouri transmit ideea că cezariana ar fi o alegere „greșită”, deși, în multe cazuri, este o intervenție necesară. „Eu, de exemplu, am născut prin cezariană pentru că placenta avea o problemă. Cred că dacă este necesar, trebuie aleasă”, a declarat o altă femeie.
Discuțiile s-au amplificat pe rețelele sociale, unde mai multe femei au calificat campania drept ofensatoare și lipsită de empatie. Alte reacții semnalează impactul emoțional al mesajelor, în special pentru femeile care au trecut prin nașteri complicate. Campania este percepută de unele dintre ele ca o presiune suplimentară într-un moment deja vulnerabil.
Cine se află în spatele acestei campanii
Panourile apărute în București nu conțin informații despre autorul campaniei și nu indică surse medicale sau instituții care își asumă mesajele. Investigațiile jurnalistice arată însă că acestea au fost comandate de o organizație cu un istoric controversat.
Potrivit unei investigații publicate de Snoop.ro, în spatele campaniei se află Fundația Corporate Transparency, o organizație care a derulat în trecut și alte campanii publicitare bazate pe teorii conspiraționiste. Aceeași sursă arată că mesajele anti-cezariană se înscriu într-un tipar mai larg de comunicare al fundației, care a promovat anterior afirmații fără bază științifică în spațiul public.
Fundația Corporate Transparency are doi oameni în organizație: Radu Cătălin Grădinaru și Florin Ghencea, conform Public Record. Primul este asistent în brokeraj și ospătar, absolvent de educație fizică și sport. Al doilea s-a făcut cunoscut drept crainic la meciurile echipei FCSB.
În comunicatul transmis, Colegiul Medicilor din România atrage atenția că mesajele cu impact asupra sănătății publice nu ar trebui difuzate fără validare științifică și fără asumarea clară a sursei, subliniind riscul ca astfel de informații să influențeze deciziile pacienților.
