După ce în toamna anului 2025 Donald Trump a făcut o serie de declarații alarmiste legate de riscul gravidelor de a avea copii cu autism dacă iau paracetamol în sarcină, o meta-analiză publicată în The Lancet vine cu o concluzie opusă. Medicul pediatru Mihai Craiu scrie pe pagina de Facebook a Spitalului Virtual pentru Copii că „articolul, publicat în una dintre cele mai prestigioase reviste medicale din lume, include o analiză sistematică a tuturor celor mai robuste studii (43 la număr) asupra efectelor paracetamolului în sarcină, adică, practic, toate studiile prospective de înaltă calitate care au fost publicate oriunde în lumea asta mare”.
În septembrie, Donald Trump a afirmat public că paracetamolul administrat în sarcină ar provoca autism. Invoca chiar studii științifice fără a face trimitere la dovezi concludente sau la consensul medical. Declarația a fost preluată rapid în presă și a generat îngrijorare în rândul părinților și al femeilor însărcinate. Comunitatea medicală a reacționat, avertizând că afirmația nu este susținută de datele științifice disponibile și că transformarea unor asocieri statistice slabe în relații cauzale poate duce la decizii medicale periculoase. Noul studiu publicat în The Lancet, și prezentat de medicul Mihai Craiu, este drept un răspuns direct, bazat pe dovezi, la acest tip de mesaj.
Pe pagina de Facebook a Spitalul Virtual pentru Copii, medicul subliniază că analiza publicată recent aduce o evaluare riguroasă a dovezilor disponibile și explică de ce concluziile alarmiste nu sunt susținute de datele medicale de calitate. Mesajul său vizează consecințele concrete ale pseudoștiinței: pierderea încrederii în medicina bazată pe dovezi și decizii de sănătate luate pe baza fricii, nu a faptelor.
Ce spune, concret, noua cercetare
Cercetarea a evaluat dacă există o legătură între administrarea paracetamolului în timpul sarcinii și riscul de tulburări de neurodezvoltare la copii, inclusiv autism, ADHD și dizabilitate intelectuală. Concluzia autorilor este că datele disponibile nu susțin existența unei relații cauzale între paracetamol și aceste diagnostice. Analiza arată că, în studiile care controlează riguros factorii familiali – în special prin comparații între frați – asocierile raportate anterior dispar. Potrivit cercetătorilor, acest lucru indică faptul că rezultatele alarmiste din unele studii mai vechi pot fi explicate prin factori genetici și de mediu comuni familiei, nu prin efectul direct al medicamentului.
De ce contează acest lucru pentru părinți
În postarea sa, medicul pediatru Mihai Craiu explică de ce astfel de mesaje alarmiste au consecințe reale și periculoase:
- Neîncrederea în dovezile științifice și proliferarea pseudoștiinței sunt alimentate de impostură și de interpretări greșite ale studiilor medicale.
- Articolele științifice trebuie citite și înțelese în context, nu folosite selectiv pentru a susține afirmații preconcepute.
- Paracetamolul este un medicament folosit frecvent în sarcină, iar demonizarea lui fără dovezi solide poate duce la decizii medicale riscante.
- Evitarea tratării febrei sau a durerii, pe fondul fricii induse de mesaje nevalidate, poate fi mai periculoasă decât medicamentul în sine.
- Învinovățirea mamelor, pe baza unor afirmații neprobate, reprezintă una dintre cele mai nocive consecințe ale pseudoștiinței în sănătatea publică.
În comentariile la postare, medicul face trimitere și la alte studii și analize publicate anterior pe aceeași temă, inclusiv cercetări apărute în BMJ, JAMA și The Journal of Clinical Psychiatry. Acestea ajung la concluzii similare: asocierile raportate între paracetamolul utilizat în sarcină și diagnostice precum autismul sau ADHD sunt slabe și instabile și dispar sau se reduc semnificativ atunci când sunt controlați factorii familiali și genetici.
De ce prinde pseudoștiința: explicația medicului Mihai Craiu
Medicul atrage atenția și asupra a ceea ce numește gândire mitică – tendința de a explica fenomene complexe prin narațiuni simple, emoționale, care par „logice”, dar nu sunt susținute de dovezi. În acest tip de gândire, un studiu este scos din context, o asociere statistică este transformată în cauză, iar frica devine mai convingătoare decât datele.
Potrivit lui Mihai Craiu, gândirea mitică erodează încrederea în medicina bazată pe dovezi și creează un teren fertil pentru pseudoștiință, în care deciziile legate de sănătate sunt luate pe baza anxietății și a autorității percepute, nu a faptelor verificate. În cazul sarcinii, consecințele pot fi directe: evitarea tratamentelor necesare și transferul vinovăției asupra mamelor.
