Pe 21 februarie 2019, o femeie s-a prezentat la Spitalul Filantropia pentru un avort, iar după intervenția chirurgicală medicul a trimis-o acasă, deși se simțea rău. Câteva ore mai târziu, a ajuns în stare gravă la Spitalul Elias, unde doctorii au constatat că avea uterul perforat. Trimisă în judecată în septembrie 2023 pentru vătămare corporală din culpă, doctorița Mădălina Gheorghe a scăpat de acuzaţii ca urmare a prescrierii faptelor, însă trebuie să achite daune morale de 80.000 de euro.
Potrivit avocatului Adrian Cuculis, femeii i-a fost perforat uterul în timpul manevrelor de întrerupere a sarcinii de la Spitalul Filantropia. „Discutăm despre un medic ginecolog care a desfășurat o manevră medicală în mod greșit și care aproape a costat-o viața pe pacientă. Deși s-a plâns că se simte foarte rău, aceasta a fost trimisă acasă, iar în scurt timp a ajuns în stare gravă la un alt spital. Operată vreme de mai multe ore, alți medici i-au salvat viața”, a declarat avocatul Adrian Cuculis.
Pacienta a dat în judecată medicul pentru malpraxis în 2019, iar procurorii au trimis-o pe Mădălina Gheorghe în judecată pentru vătămare corporală din culpă în 2023. Azi, instanțele au decis că Spitalul Filantropia și medicul ginecolog Mădălina Gheorghe să plătească victimei daune morale în valoare de 80.000 de euro. „Procesul penal a încetat împotriva doctoriței nu pentru că nu ar fi fost vinovată, ci pentru că fapta s-a prescris, ca multe alte mii de dosare”, a subliniat avocatul Cuculis.
Cinci ani până în instanță. Expertize, contestații și ani de așteptare. De ce durează atât un caz de malpraxis
În România, cazurile de malpraxis și vătămare corporală din culpă ajung greu în instanță din mai multe motive:
- Expertize medico-legale complicate și contestate. Dosarele de malpraxis necesită expertize succesive de la Institutul Național de Medicină Legală și eventual contraexpertize. Acestea durează luni sau chiar ani, mai ales când părțile contestă concluziile.
- Proceduri administrative și plângeri prealabile. Plângerea trebuie analizată inițial de Comisia de Malpraxis a Direcției de Sănătate Publică, apoi trimisă către procurori. Doar după ce se stabilește că există suspiciuni clare de eroare medicală se poate deschide un dosar penal.
- Contestații și întârzieri procedurale. În dosarele medicale, atât partea vătămată, cât și medicul sau spitalul pot contesta concluziile expertizelor, cerând reexpertizări. Acest lucru poate adăuga ani întregi la durata urmăririi penale.
- Complexitatea încadrării juridice. Procurorii trebuie să stabilească dacă este vorba de vătămare corporală din culpă, neglijență în serviciu sau chiar altă infracțiune. Această încadrare se clarifică doar după expertizele medico-legale finale.
Cei aproape cinci ani până la trimiterea în judecată au fost consumați în mare parte de expertize medicale succesive și de procedura greoaie a sistemului românesc, unde astfel de dosare sunt foarte rar prioritizate.
