Noua programă pentru Limba și literatura română pentru liceu, pusă recent în dezbatere publică de Ministerul Educației, a stârnit un val de reacții dure din partea profesorilor, a scriitorilor și a experților în educație. Propunerea este descrisă drept mai învechită decât cea din anii ’90 și percepută ca „trei decenii de întoarcere din drum”. Scriitorul Radu Vancu avertizează că, dacă ne dorim „să-i dezgustăm pe copii de literatură, cronicarii sunt rețeta perfectă”, în timp ce specialista în educație Gabi Bartic atrage atenția că programa „a fost scrisă pentru specialiști, nu pentru copii”. Criticile vizează accentul pe literatura veche, lipsa totală a autorilor contemporani și introducerea unor teme teoretice grele pentru 14-15 ani. Reacțiile au umplut rețelele sociale, unde profesori cu experiență spun că sunt „măcinați de întrebări” privind utilitatea programei și se tem că elevii vor fi împinși și mai departe de lectură.
Proiectul noii programe de Limba și literatura română pentru liceu, aflat acum în dezbatere publică, propune ca elevii de clasa a IX-a să înceapă studiul literaturii de la textele cele mai vechi, de la cronicari până la scriitorii secolului al XIX-lea. Documentul include și multe teme teoretice, precum cum au evoluat alfabetele, cum au apărut tipăriturile și cum s-a schimbat limba de-a lungul timpului. Mai mulți specialiști semnalează dificultatea aplicării la clasă și lipsa de relevanță pentru elevii de astăzi. În paralel, presa de specialitate a arătat că, în lista de autori recomandați la noua programă, nu apare niciun autor în viață, ceea ce amplifică temerea că elevii nu vor avea contact cu literatura română contemporană, deși aceasta tratează teme apropiate de universul lor.
Profesor universitar: „mai învechită decât programa din anii 1990”
Profesorul Ștefan Baghiu (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu) afirmă că programa propusă este „mai învechită decât cea din anii 1990”. El apreciază că, la clasa a IX-a, abordarea propusă înseamnă „somn direct” pentru elevi și atrage atenția că volumul de conținut teoretic – de la istoria alfabetelor la istoria tipăriturilor – este dificil chiar și pentru studenți, cu atât mai mult pentru adolescenți aflați în primul an de liceu. „Au ieșit programele noi, sunt mai învechite decât cele din anii 1990. Par făcute de niște oameni care nu au mai vorbit de 35 de ani cu un elev. Și la facultate e arid să faci doar asta, mai combini cu cursuri mai interesante, găsești căi. La clasa a IX-a e somn direct”, scrie profesorul pe pagina sa de Facebook.
Liviu Papadima: „O programă din trecut pentru elevii din 2026”
Liviu Papadima, profesor universitar și critic literar, publică pe platforma Contributors un articol în care numește noua programă „trei decenii întoarcere din drum”. Papadima observă că „cea mai mare parte dintre autorii recomandați, de la Anton Pann la Nicolae Filimon, reprezintă materia cursului meu de la Litere, anul I”. Profesorul se întreabă cum îi putem pregăti pe elevii de astăzi, care trăiesc în lumea internetului și a inteligenței artificiale, dacă îi punem să învețe în principal autori foarte vechi, precum Grigore Alexandrescu sau Radu Ionescu. El spune că există o ruptură mare între programa propusă și realitatea în care trăiesc adolescenții.
Șerban Iosifescu: „Elevii riscă să nu mai întâlnească deloc literatura contemporană”
Șerban Iosifescu, expert în evaluare educațională, subliniază că studiul literaturii rămâne structurat „ca și până acum”, începând cu literatura veche și oprindu-se în secolul al XIX-lea. El ridică întrebarea dacă aceasta este „cea mai bună cale” pentru a dezvolta plăcerea de a citi, având în vedere că limbajul și referințele din aceste texte sunt dificil de raportat la experiența elevilor de azi. Iosifescu spune că, dacă programa rămâne așa, elevii aproape că nu vor mai ajunge deloc la literatura contemporană, deși aceasta este mult mai apropiată de viața lor decât textele foarte vechi, precum cele ale lui Ion Neculce, Anton Pann sau Diderot.
Radu Szekely: „Profesorul rămâne singurul care trebuie să repare o programă retrogradă”
Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației: „Și cel care va trebui să rezolve această desincronizare este (iarăși) profesorul de la clasă, care, cu o programă retrogradă, se vede obligat să răspundă nevoilor și întrebărilor actuale și ale viitorului, să se asigure că absolventul este pregătit pentru lumea de mâine pe baza unor modele de… alaltăieri. Cum va ști mai bine, singur și de-ndată”, scrie Szekely într-o postare pe Facebook.
Radu Vancu: „Dacă vrem să-i îndepărtăm pe copii de literatură, asta e rețeta perfectă”
Scriitorul Radu Vancu afirmă că România se confruntă deja cu un nivel foarte scăzut al lecturii, iar noua programă „va accentua această tendință”. El scrie că, dacă „vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii sunt rețeta perfectă”, deoarece adolescenții au nevoie de teme care vorbesc despre lumea lor – inteligență artificială, anxietăți, schimbări climatice – nu de texte vechi, greu de raportat la prezent.
Vancu amintește și o problemă mai veche: acum un deceniu, scriitorii au cerut introducerea scriitoarelor în programă, iar reacția Ministerului a fost eliminarea singurei scriitoare existente, ceea ce a dus la „un canon complet masculin”. În noul proiect, spune el, situația se repetă: cei mai „recenți” autori recomandați rămân Preda și Nichita Stănescu, morți de aproape 50 de ani, ceea ce „învechește și mai mult manualele”.
Gabi Bartic, despre noua programă de limba română: „copleșitoare pentru un elev”
Experta în educație Gabi Bartic descrie noua programă ca fiind modernă doar în aparență. În introducere, spune ea, documentul „arată modern”, vorbește „frumos despre competențe, despre reflexivitate, despre context, despre gândire critică”, dar când ajungi la conținuturi „intri într-un muzeu”.
Ea observă că programa comprimă primele patru secole de literatură română în doar câteva luni de școală: „Mitul, letopisețul, legenda, iluminismul, Școala Ardeleană, memorialistica de călătorie, pașoptismul, realismul, Junimea – primele patru secole de literatură română comprimate în 34 de săptămâni, la 15 ani”. Bartic consideră că acest parcurs este „perfect pentru o facultate de litere, dar copleșitor pentru un elev”. Concluzia ei: „Programa pare să fi uitat că elevii de astăzi sunt născuți în 2010, nu în 1810.”
Pentru contrast, ea arată ce fac elevii din Marea Britanie la aceeași vârstă, unde studiul se împarte între: English Language, axat pe literație modernă, analiză media, argumentare, texte reale, și English Literature, care include un roman modern, o piesă clasică, poezie tematică și comparații cu filme sau discursuri. În România, spune Bartic, ritmul programei seamănă cu un seminar universitar: „Programa românească confundă studiul literaturii cu istoria literaturii. Confundă limba română cu lingvistica istorică. Confundă analiza cu inventarierea. Confundă competențele cu epocile”.
Mircea Cărtărescu: ironie la adresa programei „din alt secol”
Scriitorul Mircea Cărtărescu reacționează la noua programă printr-un text ironic, în care duce la extrem ideea întoarcerii în trecut. El scrie: „Au înnebunit moderniștii! Un comando de dadaiști și integraliști inconștienți au venit cu o nouă programă pentru clasa a noua de liceu, în care autori tineri și încă nevalidați de critică precum Ion Neculce, Ioan Codru Drăgușanu sau Dinicu Golescu, experimentaliști stricători de limbă, uzurpă locul cuvenit clasicilor venerați și iubiți de elevi, Pitarul Hristache, Macarie, Eftimie și Azarie, ca să enumerăm doar câțiva. …În numele decenței și-al bunului simț, încetați cu aceste provocări! Întoarceți-vă la alfabetul chirilic, la curata limbă românească a lui Glad, Gelu și Menumorut! Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!”
Unde poți consulta noua programă și cum poți trimite observații
Ministerul Educației a publicat în dezbatere întreaga structură a noilor programe școlare pentru liceu, iar procesul de consultare este deschis până la 12 decembrie 2025, inclusiv. Părinții, elevii, profesorii și organizațiile din societatea civilă pot transmite propuneri și observații prin două formulare oficiale:
- Chestionar pentru publicul larg, destinat elevilor, părinților și tuturor celor interesați.
- Chestionar pentru cadrele didactice, adaptat pentru profesori.
Accesul la formulare este posibil doar cu o adresă Gmail sau un cont asociat, iar majoritatea întrebărilor sunt obligatorii. Fiecare respondent are la dispoziție și secțiuni cu răspuns liber, cu limite de caractere prestabilite. Pentru cei care au nevoie de spațiu suplimentar pentru explicații, Ministerul pune la dispoziție adresa consultare@rocnee.ro, unde pot fi trimise observații detaliate.
Noile programe școlare pentru liceu pot fi consultate AICI.
