Propunerile de modificare a planurilor-cadru la liceu lansate vineri, 31 ianuarie, de Ministerului Educației, au stârnit o serie de controverse în spațiul public. Profesori, părinți, reprezentanți ai universităților și specialiști în educație și-au exprimat în ultimele zile o serie de opinii vehemente vizavi de aceste schimbări. Teoretic, toată lumea e de acord că e nevoie de modernizarea programei și a manualelor. Practic, încercările de reconfigurare a materiei, așa cum sunt propuse de Ministerul Educației, le par unora apocaliptice. Implementarea noilor planuri-cadru ar face ca elevii de liceu să poată alege o parte dintre materiile de studiu în detrimentul altora, iar școlile să decidă, mai mult decât acum, numărul de ore pentru o parte dintre discipline. Ce ar aduce, de fapt, această autonomie acordată școlilor și ce impact ar putea avea asupra elevilor?
Propunerile pentru noile planuri-cadru se doresc a fi un pas spre modernizarea sistemului educațional din România. Pentru că vin, însă, cu schimbări radicale, care presupun mai multă libertate pentru școli, dar și responsabilități uriașe pentru implementarea curriculumului și gestionarea resurselor, primele reacții apărute odată cu lansarea dezbaterii în spațiul public au fost foarte vehemente.
Pe hârtie, autonomia școlilor poate aduce beneficii semnificative, cum ar fi adaptarea la nevoile comunității, diversificarea metodelor de predare și o mai mare responsabilizare a instituțiilor de învățământ. Cu toate acestea, fără o strategie clară de implementare, fără formarea profesorilor și fără resursele necesare, această autonomie ar putea accentua diferențele deja existente între unitățile de învățământ. Aceste propuneri sunt încă în stadiul de dezbatere publică, iar în următoarele săptămâni toți actorii implicați—profesori, elevi, părinți, specialiști în educație—își pot exprime punctul de vedere .
Schimbările propuse în noile planuri-cadru
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că se impunea o revizuire a planurilor-cadru (pe baza cărora se stabilesc materiile de studiu), pentru că nu au mai existat modificări și adaptări ale acestora de ani de zile. Odată ce ele vor fi schimbare, a precizat ministrul, profesorii vor trece printr-o perioadă de formare (pentru adaptarea predării) și manualele vor fi regândite, pentru a susține noua viziune.
Printre schimbările propuse se numără:
- Actualizarea conținutului disciplinelor: Adaptarea materiei la cerințele actuale ale societății și pieței muncii, asigurând relevanța informațiilor predate.
- Introducerea de noi competențe: Dezvoltarea abilităților digitale, a gândirii critice și a competențelor socio-emoționale.
- Flexibilizarea orarului: Permisiunea pentru școli de a adapta orarul în funcție de nevoile specifice ale elevilor și comunității.
- Regândirea manualelor: Crearea unor manuale mai atractive și interactive, care să stimuleze interesul elevilor.
Autonomia oferită școlilor
Un aspect central al noilor planuri-cadru este creșterea autonomiei unităților de învățământ. Aceasta presupune că școlile vor avea libertatea de a lua decizii adaptate contextului lor specific, în ceea ce privește:
- Curriculum la decizia școlii: Posibilitatea de a alege anumite discipline opționale sau module care să răspundă intereselor elevilor și specificului comunității.
- Metode de predare: Implementarea unor strategii didactice inovative, adaptate nevoilor elevilor.
- Gestionarea resurselor: Administrarea bugetului și a resurselor materiale într-un mod care să reflecte prioritățile și necesitățile școlii.
Ministrul Daniel David a subliniat importanța acestei autonomii, afirmând: „Nu poți să ceri mereu autonomie, dar când este să o folosești te întorci la stat să-ți aranjeze studenții/elevii în clasă” .
Avantajele autonomiei școlare
Autonomia sporită poate aduce multiple beneficii:
- Adaptabilitate: Școlile pot răspunde mai eficient nevoilor specifice ale elevilor și comunității locale.
- Inovație: Libertatea de a experimenta metode didactice noi poate conduce la îmbunătățirea procesului educațional.
- Responsabilizare: Unitățile de învățământ devin mai responsabile pentru rezultatele obținute, ceea ce poate stimula performanța.
- Implicarea comunității: Creșterea autonomiei poate facilita o colaborare mai strânsă între școală și comunitatea locală.
Planurile-cadru nu elimină nimic. De fapt, mutăm într-o oarecare măsură decizia de la nivelul ministerului la nivelul școlii și la nivelul elevilor. Latina nu înseamnă că nu se poate face, dacă școala, elevii, părinții decid să facă latină. Pe de altă parte, vă dați seama că oamenii nici n-au apucat să citească, să înțeleagă lucrurile. Cu titluri de genul «Se scot Istoria și Geografia din trunchiul comun…» Păi, nu se scot, în clasa a XI-a și a XI-a cu siguranță avem Istoria, în diverse forme, este drept, dar o avem.
Daniel David, ministrul Educației
Dezavantajele și provocările autonomiei
Cu toate acestea, există și posibile dezavantaje și provocări:
- Inegalități între școli: Unitățile de învățământ din zone defavorizate ar putea întâmpina dificultăți în a beneficia de pe urma autonomiei din cauza resurselor limitate.
- Lipsa de pregătire: Nu toate școlile sau cadrele didactice sunt pregătite să gestioneze autonomia, ceea ce poate duce la decizii ineficiente.
- Risc de fragmentare: Fără o coordonare adecvată, autonomia poate conduce la o lipsă de coerență în sistemul educațional.
- Presiune suplimentară: Conducerea școlilor ar putea resimți o creștere a responsabilităților administrative, în detrimentul focusului pe actul educațional.
Ce înseamnă, concret, noul plan-cadru pentru liceu
Andra Berceanu este director executiv al Federației Părinților și Aparținătorilor Legali din România. Într-o postare recentă pe Facebook, aceasta a rezumat în 10 puncte modificările ce ar urma să fie făcute în viitorul apropiat:
1. Noile planuri-cadru cuprind:
- Trunchi comun (TC) – același indiferent de profil
- Curriculum de specialitate (CS) – parte fixă și flexibilă
- Curriculum la decizia elevilor din oferta școlii (CDEOȘ) – opțiunea elevului la nivel individual
2. Nu citim doar titlul articolelor din presă, nu luăm foc dacă o disciplină nu mai este în trunchiul comun. În TC sunt doar disciplinele comune tuturor filierelor, dar acest lucru nu înseamnă că nu se mai studiază după cum am văzut tot felul de reacții.
Exemplu: Matematica, Fizica și Chimia în cls. a XII-a nu sunt în TC la profilul mate-info, pentru că ar trebui să fie la toate filierele. În schimb, le găsim trecute la CS și pot fi alese la CDEOȘ. Practic, un elev poate studia LA ȘCOALĂ(nu la meditații) mai multe ore de matematică sau alte discipline decât o face acum;
3. De asemenea, partea de CS flexibil permite clase de studiu intensiv al unei alte discipline în afară de limbile străine sau informatică cum existau până acum, precum și ore de aprofundare în ideea examenului de Bacalaureat.
4. Nicio disciplină nu a fost eliminată de pe fața pământului în ultimii 2 ani de liceu. Elevul are dreptul să le aleagă în CDEOȘ între 5-8 ore.
Exemplu: 5 elevi de la a XI-a A, 7 de la XI-B, 4 de la XI-a C au marți la ora 11:00 geografie chiar dacă nu mai este în TC. În același interval orar, alți colegi au istorie, alții o limbă străină etc. Evident, pot alege și mai multe ore din aceeași disciplină;
5. Strict legat de Istorie, chiar nu se poate afirma că a fost eliminată la profilul real în ultimii 2 ani de liceu, deoarece în TC este istoria holocaustului și istoria comunismului, adică se studiază obligatoriu indiferent de profil. Dacă este aceasta cea mai bună variantă, se pot pronunța cei de specialitate, dar cert este că nu pot fi n variante de istorie în TC la Real. Nu au nicio vină elevii pentru că la noi Parlamentul inventează discipline, mai ales când sunt pui ale disciplinelor deja existente, motiv pentru care în proiect se precizează că se va discuta statul acestora de discipline vs unități de învățare. De asemenea, se precizează foarte clar că unitațile de învățare dedicate istoriei românilor vor sta la baza programelor ca să ne liniștim și cu râul, ramul, neamul;
6. Temele de dezvoltare personală și educație pentru viață vor fi incluse ca unități de învățare în cadrul anumitor discipline sau vor fi disponibile în CDEOȘ;
7. Disciplinele din CDEOȘ pot fi abordate în sistem modular, adică nu trebuie neapărat o frecvență săptămânală de-a lungul anului;
8. Disciplina Religie apare în TC pentru că este impusă astfel de noua lege a educație. Multe aspecte au fost aranjate anterior în noua lege, care știm prea bine cât de controversată a fost atât dpdv al elaborării, cât și fundamentării. Da, tocmai pentru că este o disciplină facultativă ar fi trebuit să fie în CDEOȘ;
9. Plecând de la noile planuri-cadru se va elabora o nouă programă și noi conținuturi, adică unitățile de învățare nu vor fi structurate pe cei patru ani de studiu cum sunt acum;
10. Proiectul respectă principiul predictibilității și standardizează structura anului școlar la 36 de săptămâni în sistem modular, adică se încheie discuția în buclă pe această temă. Nu se va mai decide de la an la an și de la ministru la ministru. În sfârșit!
Reacții și perspective asupra noilor planuri-cadru pentru liceu
Propunerile de modificare a planurilor-cadru au generat reacții mixte din partea profesorilor, părinților și experților în educație.
Profesorii: Oportunitate sau provocare?
Mulți profesori consideră că reforma propusă poate fi benefică, dar sunt preocupați de lipsa de resurse și de necesitatea unei formări suplimentare pentru a face față noilor cerințe. Dacă autonomia școlilor nu este dublată de o pregătire temeinică a cadrelor didactice și de o claritate a metodologiei, există riscul ca această schimbare să ducă la confuzii și inegalități între instituții.
Marina Manea, profesor la un liceu din Capitală și fost secretar de stat în Ministerul Educației, a postat de curând un punct de vedere menit să mai stingă din temerile profesorilor care se tem că ar putea rămâne fără norma de predare la anumite școli, dar și pentru cei care sunt mai puțini deschiși la schimbare.
Știu că profesorii de liceu sunt speriați de schimbare. Dar ar trebui să respirăm adânc, să luăm o foaie de hârtie și un pix în mână, aflați în fața planurilor cadru (nu mai scrieri până nu le citiți, până nu le înțelegeți). Nimeni nu își pierde pâinea. Se iau ore dintr-o parte și se pun în alta sau se lasă posibilitatea alegerii în altă parte. Știu că nu aveți încredere în această alegere liberă, că vă este teamă de puterea directorială sau de puterea elevului de a decide. Și mai știu și că e greu să schimbi un liceul cu un altul, un liceu cu o școală gimnazială, darămite predarea de o viață la liceu cu cea adresată elevilor de școală primară. Ore vor fi gârlă, oameni buni să fie pentru a le susține!
Marina Manea, profesor
Manea susține că devine tot mai clar că una dintre nevoile esențiale de formare a profesorilor este cunoașterea psihologiei vârstelor, una care să ușureze adaptarea predării. Sfatul său pentru profesori este să accepte cu mai multă deschidere și optimism posibilitatea schimbării, deoarece poate fi un combustibil necesar pentru păstrarea vie a pasiunii de a preda, de a fi printre copii, de a descoperi resurse nebănuite pentru a transmite ce aveți mai prețios în cunoaștere.
Părinții: Nevoia de claritate și coerență
Părinții, la rândul lor, sunt preocupați de modul în care aceste schimbări vor afecta educația copiilor lor. Unii susțin ideea modernizării și a flexibilității curriculare, însă alții se tem că autonomia ar putea duce la o lipsă de uniformitate, iar un elev care schimbă școala ar putea întâmpina dificultăți din cauza diferențelor mari între programe. Laura Toth, o mamă din Cluj a spus: „Dacă fiecare școală își va stabili propria programă într-o anumită măsură, cum ne asigurăm că elevii vor avea aceleași competențe? Ce se întâmplă dacă un copil vrea să se mute de la o școală la alta?”
„Eliminarea limbii latine pentru elevii români este o barbarie”
Limba latină ca disciplină obligatorie a fost scoasă de la liceu în proiectele de planuri-cadru, această materie regăsindu-se doar la specializările de la Vocațional – Teologic, sub formă de disciplină de specialitate (romano-catolici) sau opțională.
Societatea de Studii Clasice din România a avut o reacție dură față de această propunere. Într-un comunicat dat publicității recent, reprezentanții Societății afirmă că „plasarea latinei în CDEOȘ (curriculum la decizia elevului) echivalează, în situația României de astăzi, cu absența ei totală. Eliminarea limbii latine pentru elevii români este o barbarie comisă de un grup de persoane neidentificabile, în mod evident fără niciun fel de orizont cultural și în deplin dispreț față de cultura națională și identitatea noastră europeană”.
Și profesorii de filologie clasică de la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au reacționat vehement: „Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la eliminarea limbii latine din noile planuri-cadru pentru liceu. Această decizie va avea consecințe grave asupra dezvoltării viitoarelor generații, care vor fi private de accesul la o disciplină de bază pentru înțelegerea culturii și identității naționale și europene. Elevii nu vor mai putea înțelege pe deplin rădăcinile limbii noastre, sensurile profunde ale termenilor din domenii de activitate deosebit de diverse (inclusiv din zona digitalizării), conexiunile dintre marile culturi europene. În contextul înmulțirii discursurilor populiste, bărduite în spirit demagogic, studiile clasice au un rol deosebit de important în combaterea extremismului și susținerea ideii de libertate.”
Reprezentanții facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
„O singură oră de Geografie pe săptămână în clasele a IX-a și a X-a este total insuficientă”
În spațiul public apărut și o scrisoare semnată de un grup de profesori de geografie din București și Ilfov. Dascălii spun că propunerile aflate în dezbatere publică ar putea afecta capacitatea de gândire critică a elevilor, dar și pe cea de adaptare la schimbările climatice:
„Într-o perioadă a schimbărilor climatice galopante, a tensiunilor geopolitice și a dezechilibrelor sociale, eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior (clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii) nu este doar o eroare educațională, ci și o amenințare la adresa generațiilor viitoare. Astfel, considerăm că implementarea acestor modificări din planurile-cadru va atenta la capacitatea de gândire critică a elevilor, la capacitatea de adaptare a viitoarelor generații la schimbările climatice, la migrațiile fără precedent, la efectele hazardurilor naturale și antropice, precum și ale situației geopolitice aflate într-o dinamică îngrijorătoare. Se deschid, astfel, porțile către o societate inadaptată transformărilor mediului înconjurător, în care pseudo-știința, fake-news-urile și teoriile conspiraționiste vor fi foarte ușor îmbrățișate de generațiile private de studiul Geografiei în ciclul superior al liceului, atunci când elevii ajung la deplinătatea capacității de înțelegere a ceea ce se petrece în jurul lor”, se arată în documentul menționat.
„O singură oră de Istorie pe săptămână timp de doi ani, insuficientă”
Eliminarea Istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a și a XII-a este văzută de profesorii de la Facultatea de Istorie a Universității din București drep „o eroare gravă”. Iată mesajul transmis de aceștia:
„Este o eroare gravă, care va priva o mare parte dintre elevi de o înțelegere aprofundată a istoriei naționale și universale. O singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a și a X-a, așa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex. Întreaga experiență și expertiză pe le avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuși riscului de a deveni analfabeți funcțional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială și disfuncțională asupra trecutului. Orele de istorie din învățământul liceal au rolul de a consolida informațiile și competențele dobândite anterior, de a corela trecutul cu prezentul și viitorul, de a oferi fiecărei persoane instrumente de gândire care să-i permită să interpreteze rațional realitatea socială înconjurătoare. Este imposibil ca parcurgerea istoriei românilor și a istoriei universale să fie eficientă în numai doi ani de învățământ liceal, cu o singură oră de istorie pe săptămână, așa cum se prefigurează în proiectul planului- cadru”.
Propunerile și observațiile privind documentele lansate în consultare publică pot fi trimise la adresa de e-mail consultare@rocnee.ro până în data de 6 martie 2025 (inclusiv).
