Nici Olanda nu mai e ce-a fost! Criza cazărilor și politicile extremiste amenință visurile tinerilor români de a învăța acolo

Problemele logistice generate de numărul mare de studenți precum și victoria partidului extremist PVV în alegerile din 2023 ridică semne de întrebare privind viitorul studenților străini – inclusiv cei români – în această țară. Ce trebuie să știe părinții?

Laura Udrea, redactor
scris pe
tânăr în fața unei facultăți
Politicienii de extremă dreapta din Olanda cer reducerea drastică a cursurilor în limba engleză și taxe mai mari pentru studenții internaționali. FOTO: Shutterstock

În ultimii ani, Olanda este, pentru mulți tineri din România, destinația ideală pentru studii: o țară deschisă, tolerantă, cu un sistem de învățământ inovator, cu multe programe de studiu în limba engleză. Chiar dacă prețul chiriilor și costul vieții e ridicat, iar găsirea unui loc de cazare e o misiune extrem de dificilă, mulți părinți fac efortul de a-și sprijini copiii să studieze acolo, în speranța că le deschid astfel drumul spre un viitor prosper. Însă visul olandez e pe cale să se spulbere, pentru că universitățile își vor reduce semnificativ în următorii ani programele în limba engleză. Există un cumul de factori care determină acest lucru, cele mai importante fiind problemele logistice și sociale generate de fluxul atât de mare de studenți internaționali, precum și politicile anti-imigrație ale PVV, partidul extremist ajuns la putere în 2023.

La începutul anilor 2000, universitățile olandeze au început să ofere cursuri și programe de studii în limba engleză pentru a atrage studenți internaționali, devenind o destinație atractivă pentru tineri din întreaga lume. Până în 2010, instituțiile de învățământ olandeze erau deja clasate printre cele mai bune din lume, mai ales în domenii precum științe sociale, inginerie și business. Iar ceea ce făcea ca Olanda să fie și mai atractivă pentru studenții din toate colțurile lumii erau valorile sale liberale și deschiderea față de diversitate.

De ce se destramă visul olandez pentru studenții internaționali

Brexitul, care a avut loc pe 31 ianuarie 2020, a redirecționat valul de studenți care ar fi optat pentru o facultate în Anglia, către Olanda. În urma acestei modificări, aproape 40% dintre studenții din primul an de la universitățile olandeze proveneau din alte țări în 2023, comparativ cu doar 28% în 2015. Creșterea continuă a numărului de studenți a declanșat o criză severă a locurilor de cazare din orașele universitare. Ca urmare, a crescut prețul chiriilor și a devenit mult mai dificil să găsești un spațiu de închiriat, atât pentru străini, cât și pentru olandezi.

Multitudinea de programe în limba engleză și subvenționarea parțială a acestor programe de către guvern a atras an de an tineri de pretutindeni, doritori să studieze în limba engleză în Olanda. Guvernanții au dorit să-i atragă pe tineri străini să rămână în Olanda după studii, să-și întemeieze familii și să aducă pe lume copii, dat fiind faptul că țara se confruntă cu natalitate scăzută. Însă mulți absolvenți au preferat să se întoarcă în țările lor după terminarea facultății.

„Pentru un program de studiu în limba engleză, un student plătește 2.500 de euro/an. Însă costul real este de 9.000 de euro/an, iar diferența de 6.500 de euro este acoperită de subvenția de la guvernul olandez. Au constatat acum că această sumă nu se justifică”, explică Lia Hăncianu, consilier educațional și fondator Student Consulting, companie care oferă consultanță educațională tinerilor interesați să învețe în străinătate.

Politicile extremiste, bomboana pe colivă

Rezultatul alegerilor parlamentare din 2023 și intrarea la guvernare a unui partid care susține limitarea studenților internaționali a bulversat mediul academic olandez, scrie science.org, platformă principală pentru Science Magazine, una dintre cele mai prestigioase reviste științifice din lume. Potrivit site-ului, politica PVV e orientată spre susținerea studenților olandezi și limitarea numărului studenților străini prin reducerea/eliminarea cursurilor în limba engleză. Deși nu este principalul partid de la guvernare, PVV joacă un rol esențial în coaliția formată în 2024.

Catalogat ca un partid de extremă dreaptă, PVV a fost fondat în 2006 de Geert Wilders, un politician olandez cunoscut pentru opiniile sale critice la adresa imigrației și Islamului. În „Nexit”, manifestul politic al partidului, se vorbește despre redobândirea controlul asupra granițelor, economiei și legislației naționale, dar și despre reducerea numărului de studenți internaționali, susținând că responsabilitatea principală a universităților ar trebui să fie față de studenții olandezi și că migrația acestora ar trebui să fie „riguros limitată”.

Universitarii olandezi îngrijorați de politicile PVV

La o zi după alegeri, profesorul Vinod Subramaniam, președintele consiliului de administrație al Universității din Twente, a trimis o scrisoare studenților și angajaților. „Suntem îngrijorați de efectele acestor rezultate asupra învățământului superior în general și de sentimentele din comunitatea noastră”, a scris acesta. „O reducere semnificativă a studenților internaționali ar crea provocări financiare pentru majoritatea universităților olandeze”, avertizează Subramaniam. El afirmă că un exod al personalului vorbitor de limbă engleză și al studenților străini ar scădea calitatea educației. „Studenții noștri olandezi învață multe de la colegii lor internaționali”, a mai spus el.

„Anul acesta s-a închis un singur program în limba engleză”

Victoria Stan este Business Developer la Edmundo, un alt serviciu de consiliere vocațională și educațională pentru tinerii care vor să studieze în străinătate. Ea spune că în acest an s-a închis un singur program în limba engleză, respectiv cel de Medicină, de la Universitatea din Groningen. Motivul, crede ea, ține de limbă. „În cazul facultăților de Medicină e mai complicat, pentru că studenții trebuie să facă practică în spitale. Și, oricum, îi cam forțau să învețe olandeză până în anul IV, fiindcă ei trebuie să poată comunica cu pacienții. Acum, program în limba engleză mai e doar la Maastricht”.

Ea însăși absolventă de Geografie în Utrecht, Olanda, Victoria Stan face câteva precizări legate de învățarea limbii olandeze de către studenții internaționali. Faptul că ei nu fac eforturi să învețe limba îi împiedică să-și găsească ușor un job convenabil acolo după absolvire sau chiar în timpul studiilor. „Greșeala aceasta o fac majoritatea studenților – merg la studii, își găsesc un job part-time și încep să lucreze din ce în ce mai mult, pentru că se câștigă într-adevăr mai mult decât în România. Și primul lucru la care renunță sunt exact cursurile de învățare a limbii din țara în care studiază! Doar că, pe termen lung, aceste cursuri de limbă le vor aduce un avantaj mult mai mare decât banii aceia în plus pe care îi câștigă în acel moment”, spune reprezentantul Edmundo.

Ce ar trebui să știe cei interesați de studii în Olanda

Lia Hăncianu (Student Consulting) spune că profesorii universitari olandezi și-au exprimat îngrijorarea în cadrul vizitelor făcute anul trecut în universitățile olandeze de către consilierii educaționali români. „În mod cert, numărul programelor în limba engleză se va reduce în următorii ani și, cel mai probabil, se vor înăspri metodele de selecție. Nu se știe însă când se va întâmpla acest lucru, pentru că tranziția aceasta necesită documentație specifică. În discuțiile cu reprezentanții universităților, ei au spus că poate dura un an, doi ani, cinci ani… Cert este că, deocamdată, pentru anul universitar următor nu există modificări în privința ofertei de studiu”.

Ioana Airinei este un alt consilier educațional Edmundo care ține direct legătura cu tinerii români care studiază în Olanda. Ea îi sfătuiește pe tinerii care aleg să studieze în străinătate să facă mai întâi o bună documentare. Iată câteva sugestii și ponturi pe care le oferă consiliera:

  • Informează-te bine! Studenții ar trebui să cerceteze detaliile despre universitatea și orașul vizat, costurile de trai și perspectivele de carieră.
  • Învață limba locală! Cunoașterea limbii olandeze ajută la găsirea unui loc de muncă part-time și la integrarea socială.
  • Planifică-ți bugetul! Este important să ai o rezervă financiară și să fii pregătit pentru costuri neprevăzute.
  • Creează o rețea socială! Alătură-te grupurilor de studenți români și internaționali. Participă la evenimente și încearcă să faci parte din comunitatea locală.

Ea recomandă studenților români aflați deja în Olanda să se înscrie în Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS). Această organizație are ca scop principal sprijinirea tinerilor români care studiază în afara țării. Totodată, facilitează colaborarea dintre studenți și România.

Chiar dacă Olanda va înceta să fie în următorii ani prima opțiune a tinerilor români dornici să studieze în străinătate, o serie de alte țări europene au programe de studii atrăgătoare și opțiuni de finanțare a studiilor ușor de accesat. Oricum, spune Lia Hăncianu, din cauza problemelor legate de cazare, s-a conturat deja o tendință în ultima perioadă: tinerii care vor să învețe în Olanda își asigură și o soluție de backup, în țări precum Italia, Spania, Belgia, Irlanda.

Ceea ce stârnește însă îngrijorări serioase este trendul politic global de consolidare a naționalismului și a retoricii protecționiste, care s-a făcut foarte clar simțit inclusiv cu ocazia alegerilor prezidențiale din România. Toate acestea se vor răsfrânge implicit asupra tinerilor interesați să învețe și, eventual, să muncească și să-și întemeieze familii în străinătate.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa