Parlamentul a votat Legea „România fără violență”, care aduce pedepse mai dure pentru agresori, amenzi penale mai mari și ordine de protecție mai eficiente. Legea vine după ani de solicitări din partea organizațiilor civice și la doar o zi după un protest organizat în fața Guvernului. Urmează promulgarea de către Președintele României.
Într-o zi cu încărcătură simbolică – 4 iunie, la o zi după protestul societății civile și de Ziua Internațională a Copiilor Victime ale Agresiunii – legea „România fără violență” a fost adoptată. A fost nevoie de ani de presiune civică, sute de cazuri ignorate și multe femei ucise sau hărțuite sub ochii autorităților.
- CITEȘTE ȘI: Crima din Cosmopolis, simptomul unei țări bolnave, în care femeia cu vânătăi e întotdeauna „de vină”
Ce modificări aduce legea nouă?
Legea „România fără violență” modifică substanțial Codul penal și legislația privind ordinele de protecție. Iată cele mai importante schimbări:
Pentru fapta de „loviri și alte violențe” (art. 193 Cod penal)
Pedeapsa minimă crește de la 3 luni la 6 luni, iar cea maximă de la 2 ani la 3 ani. Se poate aplica și amendă penală. Spre exemplu, gândiți-vă la cazul unei femei care este plesnită sau împinsă de partenerul ei „doar o dată”, în văzul copilului. Până acum, astfel de cazuri se închideau deseori cu avertismente sau amenzi modice. Acum, judecătorul poate aplica închisoare reală sau o amendă penală consistentă.
Pentru leziuni care necesită îngrijiri medicale de până la 90 de zile
Pedeapsa se majorează de la minim 6 luni la minim 1 an, cu un maximum menținut la 5 ani de închisoare. Sunt multe cazuri în care victimele au fost lovite cu pumnii sau picioarele, ajungând la spital cu răni serioase: coaste fisurate, vânătăi grave, contuzii. Dacă până acum agresorii primeau 1 an cu suspendare, acum pot primi direct închisoare cu executare.
Circumstanțe agravante
Dacă victima este minoră, fapta are loc în public, e folosită o armă sau victima se află în grija agresorului, pedeapsa se majorează automat cu o treime. În plus, agresorului i se pot interzice drepturi (de exemplu, dreptul de a locui în aceeași casă cu victima). Imaginați–vă un tată care își lovește copilul în scara blocului, cu cureaua sau cu pumnii. Sau un bărbat care își bate partenera în parc, de față cu martori. În astfel de cazuri, pedeapsa nu mai poate fi blândă. Legea impune automat agravarea pedepsei.
Amenzile penale cresc de 6 ori!
Dacă înainte o zi de amendă valora între 10 și 100 de lei, acum ea valorează între 60 și 600 de lei. Un agresor condamnat la 150 de zile de amendă va plăti acum între 9.000 și 90.000 de lei, în funcție de venituri, față de 1.500–15.000 de lei anterior. Practic, nu mai e „ieftin” să lovești pe cineva și să scapi doar cu o amendă simbolică.
Ordinul de protecție se prelungește
Ordinul de protecție provizoriu, emis de poliție, se prelungește automat până la momentul în care judecătorul se pronunță asupra cererii pentru ordinul definitiv. Nu mai există riscul ca victima să rămână neprotejată după cele 5 zile inițiale. În multe cazuri, femeile cereau ordin de protecție, îl primeau pentru 5 zile, dar instanța nu reușea să se pronunțe suficient de rapid, iar agresorul revenea la ușă. Acum, acel interval e acoperit. Protecția nu mai expiră din cauza birocrației.
Încălcarea ordinului de protecție va fi sancționată mai dur în caz de recidivă
Pedeapsa de 6 luni – 5 ani poate fi majorată cu o jumătate. Un agresor care, deși are ordin de restricție, continuă să sune victima, o urmărește, bate la ușă sau o intimidează pe stradă – dacă o face din nou, va primi o pedeapsă și mai mare, pentru că legea îl recunoaște ca recidivist.
Dacă victima își retrage plângerea penală, ancheta nu se mai oprește automat
Procurorul are acum posibilitatea de a decide continuarea urmăririi penale în interes public, în funcție de gravitatea faptei. Foarte multe femei, sub presiunea familiei, din teamă sau din dependență financiară, renunțau la plângere. Acum, chiar dacă ea retrage declarația, procurorul poate continua procesul, mai ales dacă sunt dovezi clare sau există un pericol real pentru ea sau copii.
Legea adoptată nu înlocuiește complet legislația anterioară, ci o întărește. Ea modifică articole esențiale din Codul penal și actualizează legea privind protecția victimelor violenței domestice, astfel încât să ofere sancțiuni mai ferme și măsuri mai eficiente de protecție.
Legea pe care femeile au cerut-o ani la rând
Legea veche privind violența fizică și protecția victimelor era în vigoare din 2014 (Codul penal) și 2003 (Legea 217 privind ordinul de protecție). De peste un deceniu, organizațiile care luptă pentru drepturile femeilor și ale copiilor – Centrul FILIA, Necuvinte, ANES, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, printre altele – au cerut dublarea pedepselor pentru agresiuni fizice, protejarea reală a victimelor care retrag plângerea din frică, ordine de protecție rapide, prelungite și aplicabile, amendarea reală a agresorilor, nu doar cu sume simbolice.
În ultimii ani, au fost adoptate măsuri precum ordinele de protecție provizorii, eliminarea posibilității de împăcare între agresor și victimă, asistență juridică obligatorie și centre de sprijin, însă toate acestea au fost reforme izolate. Legea din 2025 le aduce, pentru prima dată, într-un cadru coerent și eficient.
Un protest cu ecou: „Niciuna înfrântă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin”
Adoptarea legii vine la doar o zi după protestul organizat în fața Guvernului de Centrul FILIA și alte ONG-uri, chiar în Ziua Internațională a Copiilor Victime ale Agresiunii. La protest au participat sute de persoane, activiști, supraviețuitoare ale abuzurilor și părinți care au cerut protecție reală pentru copiii lor.
Mesajul protestului a fost clar: violența împotriva femeilor și copiilor nu e un fapt divers. Legea a fost votată a doua zi în Parlament, cu 286 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. Ambii deputați care nu au susținut legea fuseseră excluși anterior dintr-un partid pentru comportamente violente.
Legea merge acum la Președintele României pentru promulgare. După publicarea în Monitorul Oficial, va intra în vigoare și va putea fi aplicată în cazurile aflate pe rol. Este un pas concret și necesar, dar nu final. Aplicarea coerentă a legii, formarea personalului din poliție, justiție și asistență socială, precum și informarea corectă a victimelor rămân esențiale.
