Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a afirmat, într-un podcast, că „lipsa de pregătire a cadrelor didactice” reprezintă cea mai mare parte a cauzei analfabetismului funcțional în rândul elevilor din România. Declarația ministrului Educației a fost făcută într-un context în care tema analfabetismului funcțional capătă o dimensiune strategică, fiind inclusă, explicit, pentru prima dată, în proiectul Strategia Națională de Apărare a Țării 2025‑2030, la capitolul „Riscuri și vulnerabilități” pentru securitatea națională. Profesorii au reacționat imediat, acuzând-l pe ministru de generalizare nedreaptă, lipsă de viziune și de respect față de întreaga breaslă. Sindicatele vorbesc despre declarații „calomnioase” și „profund ofensatoare”, iar un învățător îi transmite public ministrului: „Sunt profund jignit. Nu ne reprezentați”.
Declarația a fost făcută în podcastul organizației Salvați Copiii România. Înregistrarea video surprinde momentul în care ministrul afirmă că elevii vin în școală cu un nivel normal de inteligență și creativitate, iar „treaba profesorilor” este să le transfere competențele de bază, concluzionând că responsabilitatea pentru elevii care ajung analfabeți funcțional aparține, în mare măsură, cadrelor didactice. Afirmația a generat reacții imediate în rândul profesorilor și al sindicatelor.
Ministrul condiționează reforma de „pregătirea profesorilor” și anunță schimbări majore în curriculum
Ministrul a recunoscut că există factori precum mediul familial, autoritățile locale și sprijinul economic, dar a insistat că pentru elevii ce frecventează școala responsabilitatea majoră revine profesorilor. Ministrul a legat aceste afirmații de obiectivele noului curriculum liceal, aflat în pregătire pentru elevii care vor începe clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027. El a afirmat că își propune ca noua programă să ducă la o „reducere drastică” a analfabetismului funcțional în următorii patru ani, inclusiv prin măsura ca 25% din timpul fiecărei discipline la gimnaziu să fie alocat învățării remediale, potrivit HotNews.ro.
Două elemente-cheie reies clar din mesajul ministrului: acuzația directă la adresa cadrelor didactice și lansarea ideii că reforma sistemului trebuie să plece de la pregătirea lor. Declarațiile vin în contextul în care datele PISA 2022 arată că aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani nu înțeleg suficient textele pe care le citesc, fiind plasați sub nivelul de bază de competență la lectură, potrivit Europa Liberă.
Reacția profesorilor: jignire, indignare și cereri de retragere a acuzațiilor
Declarațiile au fost preluate de principalele publicații generaliste și de educație. În comentariile la articole și pe rețelele sociale, numeroși profesori au acuzat faptul că, potrivit declarațiilor ministrului, întregul corp profesoral este prezentat drept principal vinovat pentru rezultatele slabe ale elevilor, în timp ce problemele structurale ale sistemului rămân în plan secund.
În acest context, sindicatul SIPA Muntenia a transmis un comunicat dur, în care cere ministrului retragerea afirmațiilor și scuze publice: „Este inadmisibil ca ministrul Educației să culpabilizeze corpul profesoral, în loc să își asume responsabilitatea guvernamentală pentru eșecul unor politici educaționale care, timp de decenii, au ignorat realitățile din școli,” se arată în comunicat.
Sindicatul atrage atenția că problemele din educație nu pot fi reduse la pregătirea individuală a cadrelor didactice, într-un context în care infrastructura școlară, laboratoarele și dotările de bază rămân sub nivelul standardelor europene. Organizația subliniază că regulile care guvernează sistemul – programele școlare, manualele, inspecțiile, criteriile de evaluare – sunt stabilite de Ministerul Educației, inspectoratele școlare și instituțiile de control al calității, precum ARACIP, nu de profesorii de la clasă.
În comunicatul transmis, SIPA Muntenia afirmă că dascălii sunt cei care mențin funcționarea școlii în condiții dificile, în ciuda resurselor limitate și a presiunilor instituționale. Sindicatul critică faptul că, în locul unei discuții despre finanțare, politici educaționale și sprijinul real acordat școlilor, discursul public al ministrului mută responsabilitatea aproape exclusiv în direcția cadrelor didactice.
„Profesorii sunt cei care țin școala în viață, nu cei care o împing spre eșec. În locul unei retorici de culpabilizare, ministrul ar trebui să inițieze un dialog real cu partenerii sociali, să valorizeze profesia didactică și să contribuie la crearea condițiilor în care un profesor poate fi performant”, mai scriu sindicatele. SIPA Muntenia solicită public ministrului Educației retragerea afirmațiilor și prezentarea unor scuze adresate corpului profesoral.
Învățător Petruț Rizea: Vă mulțumim pentru subtila distrugere a ceea ce a mai rămas din autoritatea noastră profesională, atât în fața părinților, cât și a elevilor
Profesorii au catalogat declarațiile ca fiind „calomnioase” și „jignitoare”. Într-o scrisoare publicată de platforma EUeducenter, Petruț Rizea, un învățător a scris:
„În numele a multor cadre didactice, vă comunic, chit că veți citi sau nu, că ați dat și continuați să dați palme nemeritate unor oameni care se chinuie ani de zile cu un sistem de învățământ șubred, deșchiolat, plin de abuzuri, violențe și chiar înjosire a dascălilor. Nu mă reprezentați. Nu ne reprezentați. Și nu veți binevoi să vă cereți scuze pentru declarațiile pe care le-ați făcut fără să luați în calcul măcar o treime din lucrurile explicate mai sus”, a transmis învățătorul.
Dascălul, se arată în articolul de pe platformă, îl acuză pe ministrul Educației că a distrus prin aceste declarații și ultima brumă de autoritate pe care profesorii o mai aveau în fața părinților și a elevilor. „Vă mulțumim pentru subtila distrugere a ceea ce a mai rămas din autoritatea noastră profesională, atât în fața părinților, cât și a elevilor”, a mai transmis acesta.
PISA confirmă proporții ridicate ale analfabetismului funcțional, dar specialiștii indică problemele de sistem
Documentele PISA și analizele specialiștilor menționează că, în România, procentul elevilor cu rezultate slabe este semnificativ mai mare decât media OCDE, iar politicile de reducere a decalajelor au avut până acum efecte limitate. În acest context, sindicatul SIPA Muntenia consideră că „lipsa unei politici coerente de educație” și „instabilitatea legislativă” sunt elemente-cheie în explicația fenomenului, nu doar pregătirea individuală a profesorilor.
