Numărul cazurilor de rujeolă a ajuns la aproape 2.000 la nivel național, după o perioadă de creștere constantă. Sunt afectate 29 de județe, iar medicii atrag atenția asupra numărului mare de internări în secțiile de Pediatrie și Infecțioase. Ministerul Sănătății a declarat marți, 5.12.2023, că România se confruntă cu o epidemie de rujeolă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat miercuri, 6 decembrie, că epidemia de rujeolă este o situaţie cu care de-a lungul timpului ne-am mai întâlnit: ”Această declarare a epidemiei face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv vaccinarea la o vârstă mai mică, la 9-11 luni, a copiilor. În mod evident, transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi. Acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua. Când cazurile de rujeolă care se înmulţesc, ne pun probleme legate de sănătatea publică”, a afirmat ministrul Sănătăţii.
Rujeola, a adăugat oficialul, este o boală a copilăriei dar ea produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie: ”Nu putem să nu luăm o măsură de sănătate publică şi să informăm populaţia, să încurajăm părinţii să se prezinte cu copiii la vaccinare, mai ales cei care nu au făcut-o, care sunt eligibili pentru vaccinare, fie că discutăm despre copii cu vârsta de un an, fie că discutăm de copii cu vârstă şcolară, completarea schemei de vaccinare este normală şi protejează copilul împotriva aceste îmbolnăviri”, a explicat Rafila.
La fel ca mai toate bolile copilăriei, rujeola are o origine virală și este considerată boala eruptivă cu cele mai multe complicații. Cele mai frecvente sunt cele care afectează tractul respirator și SNC (sistemul nervos central). De asemenea, pot apărea complicații legate de imunodepresia pe care o induce rujeola, determinând mai ales suprainfecții bacteriene: otita medie, bronșita, laringita, pneumonia, diareea, encefalita post-infecțioasă.
Copiii nevaccinați cu vârste sub 5 ani au cel mai mare risc de complicații. Riscurile sunt mari și pentru gravidele nevaccinate care, în cazul infectării, riscă o serie de complicații severe și chiar avort sau naștere prematură.
În epidemie, bebelușii pot fi vaccinați de la 9 luni
În contextul epidemiei, vaccinarea ROR poate începe mai devreme, respectiv la 9 luni. În acest moment, acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel național, este de 78%, iar cu doza a doua, de 62% dintre copiii eligibili, situându-se pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani.
- CITEȘTE ȘI: Cum protejezi de rujeolă un bebeluș nevaccinat?
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că decesele cauzate de rujeolă au crescut la nivel global cu peste 40% față de anul trecut. Cazurile de rujeolă s-au înmulțit după ce rata de vaccinare a scăzut dramatic în timpul pandemiei.
Numărul cazurilor de rujeolă a crescut cu aproape 20% după ce vaccinarea a atins cea mai mică rată din ultimii 15 ani în timpul pandemiei. Rujeola, o boală extrem de infecțioasă, a declanșat epidemii în 37 de țări anul trecut, față de 22 de țări în 2021. A îmbolnăvit 9 milioane de copii și a ucis 136.000, majoritatea în țările mai sărace, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății.
Prima doză de vaccin asigură protecție până la 5-7 ani
Într-un interviu acordat Totul Despre Mame în timpul epidemiei de rujeolă din 2016, medicul Gindrovel Dumitra, coordonator al grupului de vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei, explica în ce fel sunt protejați copiii vaccinați.
„Pentru copiii care au fost vaccinați la un an cu prima doză și la cinci ani cu a doua, nu există niciun risc. În schimb, cei care nu au fost vaccinați ar trebui să să prezinte urgent la medicul de familie, iar acesta, dacă nu are vaccinul, îl va comanda și va vaccina rapid copilul. Imunitatea se instalează în 2-3 săptămâni de la administrarea dozei. Prima doză, cea făcută la un an, asigură protecție până la 5-7 ani. În unele țări, rapelul se face chiar mai repede, însă, la nivel european s-a constatat că acest interval este unul corect. A doua doză de vaccin asigură protecție pentru toată viața. Studii făcute la 20 de ani de la cea de-a doua doză arată că există încă imunitate produsă de vaccin.
Iată cum se manifestă boala înainte și după apariția erupției:
Prima fază a bolii – deteriorarea stării generale
După perioada de incubație (7-18 zile), apare prima fază a bolii, cu un debut brusc și virulent. Febră mare, lipsa poftei de mâncare, dureri de cap. Apoi apar simptome de infecție respiratorie (secreții nazale apoase, răgușeală, dureri în gât, umflarea amigdalelor, tuse uscată, intoleranța la lumină și înroșirea ochilor).
A doua fază a bolii – apariția semnului Koplik
A doua fază a bolii debutează la 24-48 de ore de la apariția febrei. Include înroșirea mucoasei bucale însoțită de puncte sângerânde care fac dificilă alimentarea. Limba capătă depozite albicioase cu margini roșiatice. Apoi apare semnul Koplik, tipic pentru rujeolă, mici pete albicioase având un centru gri-albăstrui, care apar pe mucoasa obrajilor, în dreptul molarilor. Febra mare persistă.
A treia fază a bolii – apariția erupției
A treia fază a bolii vine cu intensificarea febrei și a semnelor generale până la apariției erupției, după care febra scade ușor. Pete de diferite dimensiuni (mici, cât gămălia unui ac sau mai mari până la 1-3 cm), de culoare roz/roșu, neregulate, ușor ieșite în relief, catifelate la palpare, care dispar la apăsare și au tendința să se unească între ele. Petele apar de obicei în timpul nopții, mai întâi în spatele urechilor, apoi pe față (în prima zi), pe gât (a doua zi), urmând ca în 2-3 zile să se întindă pe tot corpul. Erupția poate dura 3-5 zile și poate fi însoțită de mâncărimi.
