Ministrul educației, Sorin Câmpeanu, a anunțat recent că se lucrează la o lege prin care profesorii care își meditează în particular elevii de la clasă să fie sancționați. Întrebat cum are de gând să pună în aplicare noua lege, ministrul a declarat că va înființa o comisie națională de inspecție școală formată din „profesori de o probitate morală și profesională fără cusur“. „Intenția e bună“, spun aproape toți subiecții interesați – elevi, profesori, părinți. Însă toți se întreabă cum va fi pusă în practică, în condițiile în care, ambele tabere, atât profesorii, cât și părinții-elevii, par să se recunoască deja înfrânți de sistem.
Deși Ministerul Educației a adoptat Codul de etică pentru profesorii din învățământul preuniversitar încă din 2018, lucrurile nu s-au schimbat. Documentul prevede, între altele, interzicerea meditațiilor contra cost cu elevii de la clasă (art. 5, alin. iv). Însă încălcările prevederilor acestui cod, deși „reprezintă abateri disciplinare și se sancționează conform legislației în vigoare“, nu pot fi aplicate. Este nevoie de mai mult, o ordonanță de urgență sau o lege.
Strigătul disperat al elevilor
De departe cei mai oropsiți sunt elevii. Cei care nu pot sau nu vor să facă meditații cu profesorii de clasă. Anul trecut, Consiliul Național al Elevilor solicita Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției să ia măsuri pentru interzicerea oricăror activități care generează corupție, precum organizarea de către profesori a meditațiilor cu elevii de la clasă.
Poveștile acestor elevi sunt reale. „Copilul nostru a fost persecutat de către profesorii săi de română și matematică pentru că nu a făcut meditații cu ei. «Răzbunarea» lui a fost la examen, când a fost în top 3% pe București. Dar asta nu a compensat decât parțial cei patru ani de presiuni și abuzuri din partea unor profesori lipsiți de etică“, povestește mama unui băiat astăzi licean.
„Știam cât de bună este copila mea la limba română, dar rezultatele de la clasă erau catastrofale. Într-o zi, mama unui coleg al fetei m-a întrebat de ce nu o trimit la meditații la profesoara de la clasă. Și ea a fost sfătuită să facă așa, și era mulțumită de note. Am ales să fac și eu asta, ca să-mi iau o grijă de pe cap. La examenul de admitere în liceu contează media obținută în clase V-VIII“, ne-a spus Alexandra, mama unei eleve de liceu azi.
„Am avut, de-a lungul timpului, copii care făceau meditații în două locuri: la profesorul de la clasă, ca să nu fie persecutați, și la noi, ca să ajungă la nivelul de pregătire necesar pentru a avea succes la examen“, spune doamna Maria, profesoară de matematică la un liceu din București.
„Fata mea este în clasa a opta. Doamna profesoară care o meditează la limba română este profesoară la liceul unde își dorește fiica mea să ajungă. Mai mult, își dorește să continue meditațiile cu dânsa și după Evaluarea Națională. Noua lege a meditațiilor ne va îngrădi acest drept? Se vor impune sancțiuni și pentru părinții care își duc copiii la meditații cu profesorul de la clasă?“
Industria meditațiilor, modă sau necesitate?
Un raport al Ministerului Educației arăta, în 2020, că 47% dintre elevii de la clasa a VIII-a și 42% dintre elevii de clasa a XII-a merg în mod frecvent la meditații. 6% zilnic, 16% de două, trei ori pe săptămână.
Însă nu doar apropierea examenelor îi determină pe părinți să trimită copilul la meditații. O practică este rezolvarea ;i temelor din clasele primare cu învățătorul de clasă. Părintele are siguranța că liniuțele, cifrele și literele sunt temeinic învățate acasă, sub supravegherea dascălului de la clasă. Un fel de bonă și profesor în același timp, totul pentru liniștea părinților care lucrează liniștiți în marile corporații.
„Am optat pentru această variantă ca să fiu sigură că Matei nu pierde vremea cu prostii după școală. Când ajungem acasă seara, după job, el are temele făcute, înțelese, de multe ori lucrează în plus cu el. Noi suntem foarte mulțumiți, iar el o adoră pe doamna lui învățătoare.“
Rezultate școlare proaste, multă materie, imposibil de adaptat la clasă. Salvarea: meditațiile!
Sociologii pun acest fenomen pe lipsa de timp a părinților și pe calitatea slabă a predării din școală. Conform unui studiu realizat în 2021, de Societatea Academică din România (SAR) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), majoritatea părinților sunt de acord că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu. Din studiu, reiese că familiile cu educație ridicată, care au resurse financiare și sunt nemulțumite de sistemul public de educație, apelează la meditații pentru a-și sprijini copiii în dobândirea competențelor necesare.
Din punctul de vedere al copiilor, meditațiile sunt considerate necesare, în mai mare măsură, pentru pregătirea examenelor naționale și pentru a înțelege conținutul materiei predate la școală ori pentru a înțelege mai bine și pentru a obține rezultate școlare mai bune.
„Cu cât părinții simt că elevii, copiii lor, sunt mai departe de nivelul așteptat, cu atât vor apela aceste forme suplimentare de pregătire. Întrucât schimbările de curriculum nu sunt aliniate cu schimbările din evaluare, părinții doresc să se asigure că elevii primesc sprijinul necesar pentru a trece cu bine examenele“, este de părere expertul în educație Oana Moșoiu.
De regulă, și profesorii încurajează meditațiile. Aceștia reclamă faptul că la clasă este un număr prea mare de elevi, că au crescut problemele cu care se confruntă la clasă cu copiii (nu sunt sprijiniți de familie, au probleme de comportament, relaționale, dar și probleme de învățare), că există niveluri foarte diferite de așteptări și de efort din partea elevilor. Neputând lucra diferențiat la clasă, meditațiile devin o soluție «la îndemână» și foarte profitabilă pentru profesori, închizând astfel primul argument al lipsei de performanță a profesorilor – o salarizare foarte slabă (în raport cu alte domenii sociale).
Oana Moșoiu, lect. univ. dr. în Științele Educației
Metodele învechite de predare la clasă, materia stufoasă, orarele pline până la refuz cu materii inutile au dus la apariția unui sistem paralel de învățământ pe banii părinților. Discrepanța mare dintre cerințele școlii și modalitățile de predare lipsite de inovație face ca profesorii să se simtă copleșiți. Sistemul nu-i mai valorizează, nu îi mai susține. Adăugând aici presiunea examenelor din clasele a VIII-a și a IX-a, situații în care orice copil ai cărui părinți își permit face meditații la cel puțin o materie, piața meditațiilor pare să funcționeze mai bine decât școala în sine.
Pe fondul datelor cu privire la rezultatele tot mai slabe ale elevilor, atât la examenele naționale, cât și la testele internaționale, în ultimii ani s-a adâncit neîncrederea în școala publică. Salariile relativ scăzute în sectorul educației publice (în special pentru debutanți) sunt neatractive pentru o largă categorie de absolvenți. Astfel, nu sunt recrutați cei mai buni absolvenți. Pregătirea psihopedagogică este puțină (ca număr de ore, pe parcursul studiilor de licență), cu puțină practică de predare la clasă. Profesorii tineri nu intră în profesie pregătiți, încrezători în competențele lor. Uneori nici chiar în alegerea profesiei didactice. Prin urmare, avem profesori demotivați, insuficient pregătiți (nu doar în formarea inițială, dar și cea continuă, în profesie), funcționând în culturi școlare care de multe ori sunt disfuncționale, chiar toxice.
Oana Moșoiu, lect. univ. dr. în Științele Educației
Ce cred elevii despre legea care va pedepsi profesorii care fac meditații cu elevii de la clasă
Antonia, 15 ani, elevă în clasa a VIII-a: „Și dacă înțelegi explicațiile de la clasă, tot ai nevoie de meditații. Pentru că în clasă suntem 33 de elevi și ora este prea scurtă ca să înțeleagă toți ceea ce se predă. Eu cred că nu e nimic ilegal în a plăti munca în plus a unui profesor, adică meditațiile. Nu sunt de acord ca acei profesori care își meditează copiii de la clasă să îi susțină cu note exagerate. Corect ar fi să le spună părinților că acel copil nu vrea să învețe și să nu-l mai primească la meditații!“
Alexandra, 18 ani, elevă în clasa a XII-a. Ea recunoaște că practica meditării de către profesori a copiilor de la clasă există. „Cred că e cel mai ușor mod de a face rost de copii pentru meditații pentru un profesor. Dau note mici și îi conving că acestea vor crește dacă faci meditații cu el. Simplu. Și chiar funcționează!“
- CITEȘTE ȘI: Oana Moraru: „Școlile sunt în criză. Ne-am procopsit cu o generație foarte pretențioasă…”
Ionuț, 14 ani, clasa a VIII-a: „Am făcut meditații cu profesorul de matematică de la clasă începând din clasa a cincea. Testele anunțate le pregăteam la meditații, și primeam fix acele probleme pe care le făceam la meditații. Aveam numai note bune. Da, sunt unii profesori care favorizează la clasă elevul dacă face meditații cu el. Acum mă pregătesc pentru liceu și la română am două profesoare de meditații – profesoara de la clasă și o altă profesoară, de la un liceu.“
Oana Moșoiu, expert în educație, este de părere că sitemul de învățământ din prezent nu cunoaște și nu este pregătit să ofere sprijin acestei noi generații de elevi. „Este o generație de elevi diferită de generațiile anterioare. Mult mai puțin perseverentă, cu o reziliență emoțională mai slabă. O generație care are nevoie de un «de ce» mai puternic. O generație expusă tehnologiei și jocurilor care stimulează «instant gratification» (recompensarea imediată). Nu cunoaștem suficient, psiho-pedagogic vorbind, această generație și nu adaptăm suficient de repede experiența educațională la modul lor de învățare, la profilul lor socio-psiho-emoțional.“
Ce cred profesorii despre legea care îi va sancționa dacă fac meditații cu elevii de la clasă
Mihaela, profesoară într-un liceu din Capitală și părinte: „Experiența ne învață că legi sunt multe, dar nu toate sunt aplicate. Și acum există, în codul deontologic al profesorului, această interdicție, dar sunt puțini cei care o respectă. Nu apăr inițiativa. Având experiența de părinte al cărui copil a suferit din partea lipsei de etică a profesorilor săi, și de profesionist care a ajutat copii ai căror părinți au fost nevoiți să facă un efort financiar dublu pentru a-i proteja pe cei mici, am văzut cât de mari pot fi consecințele negative ale practicilor actuale.“
Raluca, profesoară de liceu: „Și dacă apare o astfel de lege vor continua să existe modalități de presiune. De exemplu, schimbul de elevi: «Nu te pot medita eu, nu-mi permite legea, dar îți recomand pe cineva». Și reciproc. Sau lucrul cu un membru al familiei: «Nu te pot medita eu, dar soțul meu este un profesor excelent!» Deja am văzut situații în care profesorii pregătesc schimbul de elevi: «Îți trimit X copii din clasa mea, tu îmi trimiți X copii din clasa ta.»“
Elena, profesoară de gimnaziu: „Eu am meditat copiii de la clasă. Pe cei care și-au dorit asta. E o problemă de conștiință. Cu acești copii, nu numai că nu am fost mai indulgentă, dar am fost mai exigentă!“
Ce spun părinții despre legea care va pedepsi profesorii care fac meditații cu elevii de la clasă
„A rezolvat toate problemele din învățământ și rămăsese doar asta de rezolvat. În loc să crească salariile profesorilor, să-i motiveze sa profeseze cu drag, minunatul ministru face eforturi să le scadă veniturile. Pe bune? Cine va dori în viitor să fie profesor? Atâta muncă și responsabilitate recompensată cu câțiva bănuți. Rușine! Avem mari pretenții de la profesori, dar nu suntem în stare ca țară să le oferim un trai decent. S-a găsit o soluție la programa stufoasă a elevilor pentru ca aceștia să nu aibă nevoie de meditații? Câți elevi cu inteligenta medie și peste, învățând normal, pot ține pasul cu programa de învățământ?“ scrie o mamă pe pagina de Facebook a unei comunități cu teme de educație.
„Din păcate, frecvent se întâmplă ca un profesor să favorizeze elevul care face pregătire la el. Mai mult de atât, dascălul defavorizează elevul care nu face pregătire la acesta! Ce să mai vorbim de nedeclararea veniturilor? Caz concret de profesor care își permite să închirieze apartament pentru a acorda meditații la nivel gimnazial! La oră predă dezorganizat, testele sunt supraîncărcate, notarea este subiectivă. Elevii care fac pregătire la profesor știu în avans subiectele la test! Cu o fantastică nerușinare, pretinde că e un profesor principial, în fapt, un dascăl ipocrit! Scuze celor puțini care nu fac parte din aceasta categorie de profesori“, spune si Gabriel Galan, părintele unui elev de gimnaziu.
„Abuzul trebuie să aibă toleranță zero, pentru ambele situații – profesorii asupra elevilor și elevii asupra profesorilor. Dacă sunt abuzuri foarte grave, suspendarea imediată a cadrului didactic până la soluționarea situației (lovire, violență fizică, abuz sexual). Pentru a putea suplini suspendarea unui profesor, sistemul educațional are nevoie de o bază de date cu profesori suplinitori. Însă, preventiv, lucrurile țin de 1) selecția profesorilor, riguroasă; 2) evaluarea periodică; 3) monitorizare din partea directorului școlii; 4) excludere din cariera didactică și reorientare. Așa cum avem un punct de intrare în profesie bine reglementat, trebuie să existe și un punct de ieșire, cu reglementări și proceduri care să fie utilizate în cazurile semnalate“, este de părere expertul în educație, Oana Moșoiu.
De multe ori, profesorii abuzatori sunt tolerați de către colegi, în cancelariile școlilor, de către directori și de către părinți. Deci există o co-părtășie la aceste abuzuri. Până la reglementările și procedurile oficiale, ține și de fiecare dintre noi să semnalăm, să amendăm și să oprim aceste abuzuri.
Oana Moșoiu, lect. univ. dr. în Științele Educației
