Viața cu un copil care are alergii poate fi complicată. Dar e important de știut că un copil cu alergii diagnosticate la timp și cu un tratament ghidat de un medic alergolog poate duce o viață normală și poate evita multe dintre complicațiile care pot veni la pachet cu alergia.
În România, un copil din trei suferă de alergii respiratorii, potrivit statisticilor citate de Synevo.ro. Dificultatea la diagnostic, în cazul lor, constă în confuzia care se poate face între simptomele alergiilor și cele ale infecțiilor respiratorii, care par fără sfârșit atunci când copiii intră în colectivitate.
„Cum deosebim alergiile de alte probleme respiratorii? Greu de făcut această distincție, atâta vreme cât avem manifestări care sunt comune mai multor afecțiuni, simptome ale alergiilor care sunt intricate sau asemănătoare cu simptome ale infecțiilor respiratorii. Mai ales în cazul copiilor, de multe ori se pot confunda aceste două afecțiuni: rinoree – le curge nasul, lăcrimare excesivă, strănut, uneori tuse. Ceea ce nu caracterizează însă alergia este febra. Febra nu este prezentă în alergie, dar avem și infecții respiratorii care nu sunt însoțite întotdeauna de febră. Atunci este dificil să faci diferențierea între o alergie și o infecție respiratorie. Cu toate astea, dacă cei mici se confruntă cu manifestări respiratorii frecvent, atunci atenția noastră ar trebui să se îndrepte către un medic pediatru sau alergolog pentru o evaluare mai extinsă. În funcție de simptome și de regularitatea cu care apar, medicul poate indica anumite teste de laborator care pot confirma sau infirma suspiciunea unei alergii“, recomandă asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România.
Nu trebuie să ignorăm dermatita atopică
Mai ales la copii, este important momentul în care este diagnosticat terenul alergic, pentru că manifestările se pot complica în timp, iar părinții e bine să știe la ce să se aștepte. „Nu există o vârstă potrivită pentru testare, dar trebuie să mergem cu copilul atunci când observăm că are simptomatologie. Primul simptom al atopiei (n.r. – o reactivitate exagerată a pielii, aparatului respirator și a ochilor la prezența diverșilor factori de mediu) poate fi dermatita atopică, care apare, în multe cazuri, încă din primele luni de viață și este poarta de intrare atât pentru alergenii alimentari, cât și pentru cei respiratori. Marșul atopic este definit ca o evoluție, pe un teren atopic, de la dermatita atopică, la alergii alimentare, rinită alergică și apoi la astm alergic. Așadar, nu trebuie să ignorăm sau să tratăm doar dermatita atopică la un copil, fără să luăm în calcul și riscul de a dezvolta alergii în timp“, subliniază medicul.
Un studiu american de amploare (peste 200.000 de subiecți), publicat în 2023 în revista Pediatrics, a confirmat tiparul marșului alergic și a adăugat o nouă compondentă: esofagita eozinofilică. Mai exact, concluziile cercetării au fost că:
- în jurul vârstei de 4 luni, 10,3% din copii au fost diagnosticați cu dermatita atopică (porțiuni de piele uscată, cu mâncărimi, roșeață etc.);
- la aproximativ 13 luni, 4% din copiii testați au manifestat simptome de alergii alimentare (care au variat de la urticarie la simptome digestive, edem și șoc anafilactic);
- tot în jurul vârstei de 13 luni, 20,1% din copii au primit deja diagnosticul de astm;
- la 26 de luni, 19,7% din copiii testați au dezvoltat rinită alergică;
- în cazuri rare (0,11%), copiii au dezvoltat o a cincea reacție alergică – esofagita eozinofilică, la vârsta de 35 de luni. Aceasta este o reacție alergică la nivelul esofagului, care devine inflamat și nu se mai contractă corespunzător. Simptomele variază de la o persoană la alta, dar, potrivit Johns Hopkins Medicine, pot apărea: dificultăți la înghițire, arsuri gastrice, dureri abdominale, stări de vomă, probleme de dezvoltare în cazul copiilor.
Acuratețea testelor este esențială
E important să depistăm la timp atât predispoziția la alergii, cât și sensibilizările și apoi alergiile propriu-zise, precizează asist. univ. dr. Antoanela Curici. „E cu atât mai important să alegem testul corect, adică testul cu acuratețea cea mai mare. Atunci când vrem să identificăm dacă o persoană dezvoltă reacții alergice la un anumit alergen, este esențial ca alergenul pe care îl folosim în laborator să fie purificat, pentru a elimina în acest fel posibilele interferențe. Alergenele care sunt folosite de testele noastre sunt purificate și obținute prin bioinginerie, astfel încât mimează exact structura chimică a alergenului la care-l suspectam pe copil sau pe adult că ar putea să aibă o reacție exagerată“, explică medicul.
Un rezultat pozitiv la un panel de alergii nu înseamnă neapărat o alergie, ci poate să însemne o sensibilizare la alergenul testat și necesită o monitorizare mai atentă în timp sau testări suplimentare. De altfel, nu toți copiii cu dermatită atopică vor dezvolta alergii.
Totuși, este important de știut că studiile arată un risc crescut de a dezvolta mai multe alergii la copiii care au fost diagnosticați cu dermatită atopică. Cercetarea publicată în revista Pediatrics a arătat că aproximativ 13% din copiii testați au prezentat cel puțin două tipuri de afecțiuni alergice dintre cele descrise mai sus.
În perioada 15 aprilie-30 iunie 2024, Synevo România oferă o reducere de 20% la analizele pentru identificarea alergiilor respiratorii. Reducerea este valabilă atât la achizițiile online, cât și la cele direct din centrele Synevo.
Testul ALEX – alergologia moleculară
Odată descoperită o alergie, medicul alergolog va solicita analize mai detaliate, pentru a identifica potențialul sever al alergiei respective. Este vorba despre testul de alergologie moleculară (Allergy Explorer – ALEX). „Testul ALEX este un test de etapa a treia de diagnostic. Testarea pornește de la imunoglobulina E, este urmată de un panel de alergeni respiratori țintit atunci când indicația vine de la medicul alergolog, iar în etapa a treia, medicul solicită testarea moleculară. Mai exact, vrem să aflăm la ce componentă dintr-un anumit alergen pacientul dezvoltă reacții severe. Sunt anumite componente care pot sugera cum va evolua un pacient care a fost diagnosticat cu o alergie. Unele componente sunt mai agresive. Persoanele care au imunoglobuline specifice îndreptate împotriva acestor componente pot să dezvolte reacții mai severe. Altele au imunoglobuline îndreptate împotriva altor componente ale aceluiași alergen, și atunci pot să tolereze mult mai ușor contactul cu alergenul respectiv“, explică medicul Antoanela Curici.
Un alt avantaj al testului ALEX este că poate diferenția sensibilizările (în cazul unui panel de alergii care a ieșit pozitiv de sus până jos) de alergiile propriu-zise. În plus, efectuând teste de alergologie moleculară putem afla dacă avem reacții alergice încrucișate. Un exemplu îl reprezintă reacțiile care apar la consumul unui măr în cazul pacienților alergici la polenul de mesteacăn.
„Testul ALEX are peste 300 de componente, pentru că fiecare alergen nativ este împărțit în fragmente, mai mult sau mai puțin nocive pentru organism. Odată identificate componentele la care dezvoltăm reacții alergice, medicul poate să facă o clasificare clară a tipului de alergie. Astfel vom ști că la unele dintre ele trebuie să ne așteptăm la reacții severe, iar înainte de începerea sezonul de alergii trebuie să administrăm tratament, știm ce fel de tratament, pe ce perioadă, dacă mai adăugăm și medicamente suplimentare ca de exemplu un antiinflamator. Toate aceste aspecte sunt luate în considerare în evaluarea completă a pacientului de către medicul alergolog“, spune medicul de laborator.
Totuși, e important de știut că, deși pare un test complet de alergii, testul ALEX nu poate fi folosit ca un test de screening. Nu ne ajută să-l facem preventiv, dacă nu avem niciun fel de simptomatologie alergică. Ideal este, însă, să mergem la medic încă de la primele simptome ale unui teren atopic în cazul copiilor, pentru a fi pregătiți pentru tiparul de evoluție a marșului atopic și a depista din timp alergiile și complicațiile acestora, conchide medicul.
