Mâncarea din grădinițe a fost adusă în discuție în timpul vizitei făcută de Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, miercuri, 23 mai, la Găeşti, judeţul Dâmboviţa. Oficialul a declarat că alimentaţia şcolarilor şi preşcolarilor este reglementată prin lege, iar direcţiile de sănătate publică pot chiar să dea amenzi şi să închidă astfel de unităţi de învăţământ, dacă primesc sesizări.
„Este un ordin, 1563 din 2008, care reglementează alimentele interzise şcolarilor şi preşcolarilor. Acest ordin este coroborat cu un ordin din 1995 şi cu unul din 2001 care reglementează întreaga activitate a unei grădiniţe. Teoretic, la sesizări, inspecţia din cadrul DSP-urilor poate să verifice aceste aspecte, să dea amenzi şi chiar să meargă până la închiderea acestor grădiniţe”, a spus Sorina Pintea.
Ministrul a adăugat că există şi controale tematice, dar că se pot face sesizări, iar cu privire la acestea autorităţile vor demara acţiuni de verificare. „Din ceea ce ştiu eu, au fost aplicate sancţiuni, nu într-o valoare mare. Sancţiunea pentru persoane fizice este între 1.000 şi 2.000 de lei, iar pentru persoane juridice între 5.000 şi 10.000 de lei. Dar, de regulă, există controale tematice şi atunci bănuiesc că toată lumea se pregăteşte. Ştim foarte bine cum merg lucrurile, dar când se fac sesizări se verifică punctual. Nu au fost aşa multe sesizări şi cuantumul amenzilor nu a fost atât de mare”, a mai precizat Sorina Pintea.
Ghid pentru mâncarea din grădinițe
În 2008, Ministerul Sănătății a reglementat foarte clar situația privind mâncarea din grădinițe. Prin urmare, conform legii (Legea 123 din 2008), sunt interzise în meniurile copiilor alimentele care au un aport substanțial de compuși cu efect dăunător sănătății, ca grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, în detrimentul compușilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale.
În realitate, copiilor li se servesc în continuare multe alimente nesănătoase, după cum ne-au povestit mai mulți părinți ÎN ACEST ARTICOL.
Potrivit ghidului în grădinițe sunt interzise următoarele:
- Alimente cu conținut mare de zaharuri (prăjituri, bomboane, acadele etc)
- Alimente cu conținut mare de grăsimi (hamburgeri, pizza, produse de patiserie, cartofi prăjiți, alte alimente preparate prin prăjire, maioneze, margarină, brânză topită, brânzeturi tartinabile cu conținut de grăsime peste 20%, mezeluri grase, alte produse similare)
- Alimente cu conținut mare de sare (chips-uri, biscuiți sărați, covrigei sărați, snacks-uri, alune sărate, semințe sărate, brânzeturi sărate, etc)
- Alimente cu conținut ridicat de calorii
- Băuturi răcoritoare
- Alimente neambalate și neetichetate, cu excepția bananelor și a citricelor
Legea mai prevede că trebuie evitată asocierea alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felurile 1 și 2 preponderent cu glucide din cereale, de exemplu, supă cu găluști și friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume).
Recomandările OMS cu privire la mâncarea din grădinițe
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă cinci porții de fructe și legume pe zi (aproximativ 400‑500 g/zi). Consumul de fructe și legume în timpul copilăriei se reflectă asupra stării de sănătate a viitorului adult, prin scăderea riscului de boală coronariană, de infarct și de cancer. Recomandările OMS includ evitarea băuturilor îndulcite și consumul de apă în cantități adaptate necesităților copilului. De exemplu, pentru un copil de grădiniță se recomandă aproximativ 800 de ml/zi de apă, iar pentru un copil de gimnaziu 1200 de ml/zi de apă. Copiii cu vârste între 2 și 11 ani sunt vulnerabili la problemele de alimentație deoarece sunt dependenți de adulți, de stilul lor de viață, dar și pentru că au necesități specifice. Acestea rezultă din faptul că un copil are nevoie de mai multă energie pentru creștere și dezvoltare, alături de toate substanțele nutritive din alimente (în special proteine, grăsimi, vitamine și minerale). Potrivit ghidului citat, principalele probleme legate de alimentație sunt cele de obezitate, respectiv cele de subnutriție prin deficit vitaminic (vitamina D și C cu creștere deficitară) sau de minerale (anemia și lipsa de calciu).
