Aproape trei din zece adolescenți români le-au cerut părinților să elimine fotografii, videoclipuri sau alte informații publicate despre ei pe internet. Este cel mai mare procent dintre cele 19 țări incluse într-o cercetare europeană privind experiențele copiilor în mediul online. România se află pe primul loc și la numărul adolescenților care s-au simțit afectați de postările părinților sau au primit comentarii jignitoare din cauza lor.
Datele, prezentate în raportul EU Kids Online 2020, au fost readuse în atenție de Horizon Magazine, publicație a Comisiei Europene, într-o analiză despre sharenting – obiceiul părinților de a publica online fotografii, videoclipuri și informații despre copiii lor.
Raportul se bazează pe un sondaj realizat între toamna anului 2017 și vara lui 2019 în rândul a 25.101 copii din 19 țări. Întrebările despre „sharenting” (adică postările părinților pe rețelele sociale) le-au fost adresate adolescenților de 12–16 ani și s-au referit la experiențele trăite în anul anterior cercetării.
România, cel mai mare procent al copiilor care au cerut ștergerea postărilor
În România, 29% dintre adolescenții chestionați au declarat că le ceruseră părinților sau adulților care îi îngrijeau să elimine materiale publicate despre ei. Dintre aceștia, 18% făcuseră o asemenea solicitare de câteva ori în anul anterior, iar 11% le ceruseră părinților cel puțin lunar să șteargă conținutul. România este urmată de Malta, unde 24% dintre adolescenți solicitaseră eliminarea unor postări, Serbia, cu 21%, și Norvegia, cu 19%. În Spania, procentul a fost de 16%, în Portugalia de 14%, iar în Cehia și Italia de câte 12%. La polul opus se află Lituania, unde numai 3% dintre adolescenți le ceruseră părinților să elimine conținut, și Slovacia, cu 4%. În Germania, procentul a fost de 6%, iar în Estonia și Franța, de câte 9%. Media țărilor analizate a fost de aproximativ 14%.
- CITEȘTE ȘI: De ce nu e ok să pui poze cu copilul pe net și cum îl afectează acest sharenting (parenting în văzul lumii)?
Peste un sfert dintre adolescenții români au apărut online fără să fie întrebați
Cercetarea a urmărit separat situațiile în care părinții au publicat informații despre copii fără să le ceară mai întâi acordul. În România, 28% dintre adolescenți au declarat că trecuseră printr-o asemenea experiență. Cel mai mare procent a fost înregistrat în Norvegia, unde 36% dintre adolescenți au spus că părinții postaseră despre ei fără să-i întrebe. Au urmat Portugalia, cu 29%, Malta și România, fiecare cu 28%, apoi Cehia și Spania, cu câte 24%. Fenomenul a fost raportat mai rar în Lituania și Slovacia, unde procentul a fost de 8%, și în Germania, cu 9%. Media celor 19 țări a fost de aproximativ 13%.
Unul din cinci adolescenți români a fost afectat de ceea ce au postat părinții
România a înregistrat cel mai mare procent al copiilor care au spus că fuseseră supărați din cauza informațiilor publicate de părinți: 21%, față de media de 9% a țărilor analizate. Următoarele procente au fost înregistrate în Malta, cu 15%, Portugalia și Polonia, cu câte 13%, și Spania, cu 11%. În Lituania și Slovacia, numai 3% dintre adolescenți au declarat că se simțiseră afectați de postările adulților.
Tot România a avut cel mai mare procent al adolescenților care primiseră comentarii negative sau jignitoare din cauza conținutului publicat de părinți: 22%. În Malta, procentul a fost de 13%, în Polonia de 9%, iar în Franța, Croația și Serbia, de câte 7%. Media în țările cercetate a fost de 6%.
Șapte dintre ultimele 20 de postări ale părinților includeau copiii
O altă cercetare apărută în martie 2026 a analizat cât de des postează părinții despre copiii lor și ce legătură există între acest obicei și relațiile din familie. La studiu au participat 470 de părinți care publicau cel puțin o dată pe an conținut despre copiii lor, cu vârste de până la 17 ani.
În medie, copiii apăreau în peste șapte dintre ultimele 20 de postări ale participanților. Părinții publicaseră conținut despre ei în aproximativ două dintre ultimele șapte zile, cel mai frecvent pe Instagram și Facebook. Adulții care postau mai des despre copii și-au descris relația cu aceștia atât ca fiind mai apropiată, dar au admis și că au multe conflicte cu ei. Asocierea cu tensiunile din familie a fost mai puternică în cazul postărilor de pe TikTok și YouTube. Studiul acesta reflectă însă numai perspectiva părinților. Copiii nu au fost intervievați, iar rezultatele nu demonstrează că postările provoacă în mod direct conflictele, ci doar că cele două apar asociate în răspunsurile adulților.
Apar legi care încep să limiteze expunerea copiilor
Odată publicate, fotografiile și videoclipurile pot fi copiate, redistribuite sau modificate de persoane rău intenționate. Unele postări dezvăluie școala copilului, locurile pe care le frecventează, probleme de sănătate sau momente intime, iar efectele apar uneori abia după ani, când imaginile ajung la colegi ori sunt folosite în alte contexte.
Au apărut și primele legi dedicate copiilor ale căror vieți sunt transformate în conținut comercial. Statul american Illinois le acordă minorilor care apar în vlogurile de familie dreptul la o parte din veniturile obținute și posibilitatea de a-și acționa părinții în instanță dacă banii nu sunt puși deoparte. Aceste reglementări, prezentate pe larg în articolul TDM despre prima generație de copii crescuți online, arată că postarea imaginilor nu mai este tratată în toate situațiile ca o decizie care le aparține exclusiv părinților.
