Mamă la 14 ani. O fetiță din Buzău care acuza dureri lombare a născut

Ileana Mirescu
scris pe
Copila de 14 ani a fost dusă la spital de mamă
Copila de 14 ani a fost dusă la spital de mamă

Medicii de la Spitalul Județean Buzău au avut parte de un caz mai puțin obișnuit duminică, 21 februarie 2021. O adolescenta de 14 ani din Buzău, adusă la spital de mama ei pentru că avea dureri de spate, a născut până să fie dusă la maternitate.

Copila a născut în Spitalul Județean, înainte de a fi transferată către maternitatea din oraș. După ce au consultat-o, medicii de la Pediatrie și-au dat seama ca fata este gravida și trebuie să nască. În tot acest timp, atât mama, cât și copila au negat că ar fi vorba despre o sarcina.

Dusă la Primiri Urgențe Pediatrie

„La U.P.U. Pediatrie a S.J.U. Buzau s-a prezentat o adolescenta in varsta de 14 ani, din municipiul Buzau, care prezenta dureri lombare intense si disurie. In urma investigatiilor efectuate, medicii au constatat ca aceasta este gravida si au hotarat sa o transefere la Maternitatea Buzau. Inainte de momentul transferului la Maternitate, adolescenta a dat nastere unui baietel. Ulterior, minora, impreuna cu nou nascutul, au fost transferati la Maternitate”, a transmis purtatorul de cuvant al Spitalului Județean Buzau, Adriana Bunila.

Atat fata de 14 ani cat si copilul sunt in stare buna.

Aproape 700 de fete sub 14 ani nasc anual în România

În 2019, în România au fost aproape 18.000 de mame minore. Dintre ele 674 au mai puțin de 15 ani. Multe dintre ele nu sunt la prima naștere. Pe 3.657 le mai așteaptă un copil acasă, 673 sunt la a treia naștere, 63 la a patra, 7 la a cincea naștere, iar una se află chiar la a șasea naștere.

Toate mamele minore și-au luat copiii acasă, unde vor fi crescuți de bunici
Potrivit organizației Salvați Copiii, aceste mame minore provin din mediul rural, iar copiii lor sunt extrem de vulnerabili social, medical. În multe cazuri sunt despre nașteri premature sau sarcini care nu au fost monitorizate medical.

Una dintre principalele cauze ale faptului că suntem pe primul loc în Europa la copiii născuți de mame minore este lipsa educației sexuale în școli. Nu doar cea de acum, ci și faptul că nici adulții din viața acestor copile nu au avut parte de informații în acest sens și acum fie nu știu ce să le explice, fie le este rușine să vorbească despre un subiect rămas tabu.

Adolesceții români își încep viața sexuală înainte de 16 ani

Potrivit unui studiu realizat în 2015 de UNICEF, vârsta medie pentru începerea vieții sexuale în România este de 14-15 ani pentru băieți și 15-16 ani pentru fete. De cele mai multe ori, primul contact sexual este neplanificat, având loc la petreceri şi pe fondul consumului de alcool.

„Nu există neapărat reguli clar stabilite cu privire la momentul în care adolescenții ar trebui să întrețină relații sexuale”, spune psihiatrul Dr. Alan Ravitz. „Dar, există o serie de motive pentru care NU ar trebui să aibă astfel de relații: nu ar trebui să facă sex pentru că vor ca cineva să îi placă, nu ar trebui să facă sex pentru că se simt constrânși să facă sex, nu ar trebui să facă sex pentru că râd colegii de ei și nici pentru că au pus vreun pariu că o pot face”.

Educația sexuală devine educație sanitară și doar dacă părintele e de acord
Între timp, în România a fost adoptată o lege prin care se aprobă predarea de ore de educație sanitară, care va include și educația sexuală. La aceste ore elevii vor participa doar dacă părintele își dă acordul scris că este de acord.

Educaţia sexuală a fost introdusă în şcoli pentru prima dată în 1955 în Suedia, care a fost urmată, în anii ‘70-’80, de mai multe ţări din vestul Europei. În anii ‘90 şi 2000 s-au alăturat şi ţări ca Franţa, Regatul Unit şi apoi Portugalia sau, mai aproape de noi, Ucraina şi Estonia.

În prezent, în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană, educaţia sexuală este obligatorie în şcoli, deşi diferă la nivel de calitate şi conţinut. Printre țările cu o experiență vastă în predarea educației sexuale se numără ţările nordice, Franţa şi Germania. În sistemul educațional românesc, educația sexuală continuă să reprezinte un subiect tabu, dar și elementul central al mai multor dezbateri ideologice. În acest sens, suntem de părere că sănătatea elevilor trebuie să primeze, iar factorii decizionali trebuie să promoveze politici educaționale în raport cu realitatea țării noastre, țară care ocupă primul loc din Uniunea Europeană la numărul de mame adolescente.”, se precizează într-un comunicat de presă comun al Consiliului Național al Elevilor (CNE), Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliului Tineretului din România (CTR).

Educația sexuală nu înseamnă pornografie

Educația sexuală nu este doar despre sex. Aceasta este partea finală. Educația este nevoie pentru adolescentul să își cunoască foarte bine corpul, să știe când este momentul potrivit să facă pasul, să știe să recunoască situațiile în care este hărțuit, să știe care sunt repercursiunile unei vieți sexuale dezordonate. Nu vorbim doar despre o sarcină nedorită, ci despre boli grave care îl pot afecta grav.

Discuțiile despre ce sex nu trebuie să fie explicite și, cred că, nimeni nu se așteaptă ca cei mici să vadă material pornografic. Nu, nu le povestim despre sex la 2 ani, îi învățăm denumirea medicală a organelor sexuale. Lăsăm păsările în treaba lor și ne introducem în vocabular cuvinte precum ”penis” și ”vulvă”, le repetăm de suficiente ori cât să ne simțim confortabil să le spunem și în fața copiilor. Dacă nu facem acești pași mici, când va trebui să vorbim despre lucruri mult mai complexe nu vom mai avea noi curaj, iar copiilor li se va părea ciudat că dintr-o dată mama vine cu astfel de subiecte de discuție.

Adolescenții și-ar dori să discute cu părinții despre subiecte intime

Potrivit psihologului Mirun Jovin, jumătate dintre adolescenți își încep viața sexuală fără ca părinții lor să știe. 70% dintre aceștia și-ar fi dorit să poarte o discuție cu mama sau cu tata înainte să se aventureze, spune un studiu recent. „Cel mai important este să îi învăţăm pe copii să fie responsabili. Explicaţi-le cum să ia decizii şi să înţeleagă şi care sunt consecinţele”, spune Dr. Seigel.

Dacă vedeţi ceva la TV sau citiţi într-o revistă, e o oportunitate bună de a duce discuţia înspre educaţia pentru sănătate. Cereţi opinia copilului, profitaţi ca să îl ajutaţi să devină încrezător în abilitatea lui de a judeca.

Așa cum nu le dăm drumul copiilor mici în stradă urându-le mult noroc şi lăsându-i de izbelişte și îi ţinem de mână, le explicăm care sunt pericolele, așa trebuie să facem și cu educația sexuală.

Te-ar mai putea interesa