Pana de curent din Spania și Portugalia de zilele trecute ne-a făcut pe mulți să ne întrebăm dacă ne-am descurca într-o asemenea situație. Deși nu trebuie să ne alarmăm, e important să știm ce avem de făcut într-o astfel de situație și care sunt lucrurile pe care e bine să le avem în casă.
Penele de curent majore sau blackout-urile nu mai sunt un scenariu de film. În contextul geopolitic instabil, al infrastructurilor suprasolicitate și al avertismentelor venite din partea Uniunii Europene, ideea unui blocaj total de energie devine tot mai puțin o speculație și tot mai mult o eventualitate pentru care familiile ar trebui să fie pregătite. Nu e vorba doar despre stingerea bruscă a becului sau despre faptul că frigiderul se oprește. E vorba despre o disfuncție profundă a unui sistem de care depind aproape toate aspectele vieții moderne: încălzirea, comunicarea, transportul, aprovizionarea, siguranța.
Pentru o familie cu copii, această perspectivă nu este doar un exercițiu de logistică, ci o provocare de gestionare emoțională. Cum le explici copiilor că, dintr-o dată, nimic nu mai funcționează? Cum eviți panica? În fața unei astfel de crize, răspunsul începe cu un cuvânt simplu, dar puternic: prevenție.
- CITEȘTE ȘI: Trusa de urgență care mă ajută să stau relaxată!
Kit-ul de urgență recomandat de autorități
Uniunea Europeană recomandă oficial pregătirea unui kit de supraviețuire pentru 72 de ore – adică rezervele necesare pentru ca o familie să poată traversa trei zile fără curent electric, fără apă curentă sau fără acces la magazine și servicii. Însă acest kit, oricât de util ar fi, nu valorează nimic în lipsa unei minime educații pentru situații de urgență. Părinții ar trebui să le vorbească copiilor, de la cele mai fragede vârste, despre ce înseamnă o situație de criză și cum se pot proteja: unde se retrag, pe cine sună, cui cer ajutor, cum recunosc un adult de încredere.
1. Alimente neperisabile
Pentru fiecare persoană, 2.000-2.500 kcal/zi → minim 6.000 kcal/persoană pentru 3 zile
Exemple: conserve de carne/pește, legume în conservă, biscuiți uscați, musli, batoane proteice, lapte UHT, alimente pentru copii, dacă e cazul (piureuri, lapte praf)
2. Apă potabilă
Minimum 2 litri/persoană/zi, ideal 3 → 6–9 litri/persoană pentru 72h
Dacă ai bebeluși sau persoane cu nevoi speciale, adaugă rezerve extra.
3. Trusă de prim-ajutor
- bandaje, plasturi, fașă, dezinfectant, alcool sanitar
- analgezice, antitermice, antialergice
- medicamente personale pentru 3 zile
- produse pentru igienă feminină și pentru copii
- manual de prim ajutor (tipărit)
4. Iluminat și energie
- lanterne + baterii de rezervă
- lumânări + chibrituri
- radio cu baterii sau manivelă (pentru informații oficiale)
- încărcătoare externe (power bank-uri)
- opțional: panou solar mic pentru încărcare gadgeturi
5. Unelte de bază și protecție
- briceag multifuncțional
- bandă adezivă, șnururi, folie izotermă
- saci menajeri, mănuși de lucru, măști simple (praful)
- fluier (pentru semnalizare)
- câteva scule simple (șurubelniță, patent)
6. Haine și încălțăminte
- haine călduroase, de schimb
- poncho de ploaie
- șosete groase
- căciulă/bandană
7. Igienă
- șervețele umede și uscate
- hârtie igienică
- dezinfectant gel
- periuță + pastă de dinți
- produse igienice pentru femei/copii
8. Documente și bani
- bani cash (ideal în bancnote mici – 10, 20 lei)
- copii printate ale actelor importante (CI, certificat naștere, card de sănătate)
- numere de urgență și contacte scrise
9. Altele utile
- jocuri sau cărți pentru copii
- caiet și pix
- mâncare și bol pentru animale, dacă ai
Kitul trebuie adaptat în funcție de componența familiei. Dacă ai în casă un bebeluș ai grijă să ai suficient lapte praf, biberoane, scutece, șervețele umede, termometru, medicamente uzuale.
Ce facem în primele ore de blackout
În primele două ore de la întreruperea curentului este esențial să nu intri în panică. Verifică dacă este o problemă locală sau generalizată – un radio pe baterii sau rețeaua mobilă (dacă mai funcționează) te pot ajuta să afli mai multe. Apoi, treci în modul de conservare a energiei. Nu deschide frigiderul sau congelatorul decât dacă este absolut necesar – un frigider nealimentat își poate menține temperatura interioară timp de 4 ore dacă rămâne închis, iar un congelator chiar până la 24–48 de ore.
Oprește toate electrocasnicele pentru a evita suprasarcina în momentul revenirii curentului. Dacă e frig, stați toți într-o singură cameră, preferabil cea mai mică și cu cea mai bună izolație, și aduceți acolo toți membrii familiei. Îmbrăcați-vă în straturi, folosiți pături groase și, dacă este sigur, aprindeți lumânări sau o sobă portabilă cu ventilare corespunzătoare.
- CITEȘTE ȘI: Fricile părinţilor legate de copiii lor
Cum le explici copiilor ce se întâmplă
Pentru copii, vârsta contează enorm în felul în care vor trăi un astfel de eveniment. Cei sub 3 ani vor resimți schimbarea de ritm și disconfortul fizic, fără să înțeleagă ce se întâmplă – au nevoie de părinți calmi, prezenți, care păstrează o rutină familiară (mese, somn, joacă).
Copiii între 3 și 7 ani pot manifesta anxietate sau hiperactivitate, așa că o explicație simplă („nu mai avem curent, dar noi avem tot ce ne trebuie”) și distrageri prin jocuri de rol, teatru de umbre, citit la lanternă pot face minuni. Cei mai mari, peste 7 ani, pot înțelege mai bine situația, dar și internaliza anxietatea părinților – implicarea lor în „misiunea de supraviețuire” (cum ar fi verificarea proviziilor, pregătirea unui adăpost în sufragerie sau împărțirea alimentelor) le oferă un sentiment de control și responsabilizare.
Explică-le din timp că uneori mai apar și situații neplăcute
Organizarea casei joacă un rol major. Un „colț de blackout” pregătit din timp – cu lanterne, jocuri, cărți, pături, biscuiți, o sticlă de apă și o listă cu pași de urmat – poate deveni o oază de siguranță și coeziune în mijlocul haosului. Învățați-i pe copii de la vârste mici că este normal ca uneori să apară dificultăți și că familia are întotdeauna un plan. A avea în casă un mic fond de urgență în numerar – în funcție de nevoi – poate face diferența într-o criză. Gândiți și în termeni de vecinătate – un grup mic de sprijin format din prieteni sau vecini de încredere poate fi vital dacă părinții nu pot ajunge imediat acasă.
Dacă blackout-ul te prinde în mijlocul zilei, iar copilul este la școală sau grădiniță, este important să fii informat din timp asupra procedurilor de urgență ale instituției respective. Dacă nu poți ajunge imediat, asigură-te că are acces la un adult de încredere desemnat oficial și că este obișnuit cu ideea că „în caz de ceva, X te ia”. Poate părea un detaliu, dar pentru un copil de 7 ani care nu a mai fost niciodată luat de la școală de altcineva decât mama, e un stres major dacă nu știe ce urmează.
Blackout-ul poate fi, paradoxal, și o lecție prețioasă. Despre cum ne raportăm la disconfort, despre cum ne susținem emoțional unii pe alții, despre inventivitate și solidaritate. O familie pregătită nu este una care trăiește în frică, ci una care a învățat că în întuneric e loc și pentru joc, și pentru povești, și pentru o mână caldă care spune: „suntem împreună și asta e tot ce contează.”
