Alexandra Ivanov avea 25 de ani, era însărcinată în 13 săptămâni și mai avea acasă trei copii. A murit în dimineața zilei de 18 august 2023, după aproximativ șapte ore în care starea ei s-a agravat într-un salon al Maternității din Botoșani, fără ca medicii să intervină. La trei ani de la moartea ei, dosarul penal nu a ajuns în instanță. Legea adoptată ulterior în memoria Alexandrei, care promite că pacienții vor putea chema personalul medical printr-un buton aflat în salon, le mai lasă spitalelor peste un an pentru a instala sistemele.
Alexandra Ivanov a ajuns cu ambulanța la Maternitatea din Botoșani în noaptea de 17 august 2023, la ora 23.30. Avea dureri foarte mari și sângerări, iar investigațiile au arătat că sarcina se oprise din evoluție. Diagnosticul consemnat la internare a fost „sarcină oprită din evoluție, metroragie minoră, anemie secundară, dureri hipogastrice și lombare”. În prima oră i-au fost administrate ser fiziologic și un medicament simptomatic. În următoarele șapte ore nu i-a mai fost făcută nicio manevră de îngrijire. În noaptea în care a fost internată, a trimis SMS-uri medicului care îi urmărea sarcina și medicului de gardă, rugându-i să o ajute.
Dosarul este încă în faza de urmărire penală
La trei ani de la tragedie, dosarul se află în continuare în faza de urmărire penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Medicul Mariana Pitrop, ginecoloaga care era de gardă în noaptea în care a murit Alexandra, este urmărită penal pentru ucidere din culpă. A fost concediată de Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” în decembrie 2023, la patru luni după decesul pacientei. În prezent lucrează tot ca medic ginecolog, la Spitalul din Dorohoi și la o clinică privată din Suceava, potrivit HotNews.
Spitalul Județean „Mavromati” nu este urmărit penal, dar a fost introdus în dosar ca parte responsabilă civilmente și ar putea fi obligat să achite daune împreună cu medicul. Familia Alexandrei Ivanov cere despăgubiri de șapte milioane de euro. Imediat după moartea tinerei, medicul, o asistentă și alte trei cadre medicale care lucraseră în noaptea respectivă au fost suspendate. Managerul spitalului a fost demis în urma protestelor organizate la Botoșani.
- CITEȘTE ȘI: Personal medical suspendat la Maternitatea din Botoșani după moartea Alexandrei, mamă a trei copii
O nouă contraexpertiză, amânată până la sfârșitul lunii septembrie
Gianina Poroșnicu, avocata familiei, a explicat pentru HotNews că dosarul a trecut în ultimii trei ani prin mai multe expertize medico-legale, contestații și solicitări de clarificare. O expertiză realizată de IML Iași și finalizată în 2025 a concluzionat că Alexandra ar fi murit din cauza unei embolii amniotice și a unei insuficiențe respiratorii fulminante. Potrivit medicilor legiști, complicația a fost imprevizibilă și nu putea fi prevenită printr-o intervenție medicală. Raportul arată și că administrarea unui antibiotic era justificată, dar că nu se poate stabili dacă o singură doză, atât cât ar fi apucat să primească, ar fi schimbat evoluția cazului.
Familia Alexandrei a contestat aceste concluzii, pe care le-a considerat „superficiale și sfidătoare”, și a invocat faptul că tânăra a cerut ajutor ore întregi fără să fie monitorizată și tratată. Expertiza a fost contestată și de avocații medicului urmărit penal, însă motivele obiecțiilor acestora nu au fost făcute publice. O contraexpertiză este realizată acum la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București. Institutul a cerut mai multe amânări, cel mai recent termen indicat fiind 29 septembrie 2026.
Legea care îi poartă numele nu obligă încă spitalele să aibă butoane de apel
În octombrie 2025, președintele Nicușor Dan a promulgat Legea nr. 159/2025, cunoscută drept „Legea Alexandra Ivanov”. Actul normativ obligă spitalele publice și private să instaleze în fiecare salon butoane de panică sau alte sisteme prin care pacienții să poată chema personalul medical. Legea mai prevede instalarea camerelor de supraveghere în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă, în unitățile și compartimentele de primiri urgențe și în structurile în care sunt tratați pacienții cardiaci în stare critică. Spitalele care nu respectă obligațiile riscă amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.
Numai că aceste obligații nu se aplică încă. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial la 22 octombrie 2025 și a intrat în vigoare șase luni mai târziu, la 22 aprilie 2026. Din acel moment, spitalele au primit alte 18 luni pentru instalarea butoanelor de apel și 24 de luni pentru sistemele de supraveghere video. Așadar, butoanele vor deveni obligatorii abia în octombrie 2027, iar camerele video în aprilie 2028. Până atunci, un spital care nu are asemenea sisteme nu poate fi amendat în baza „Legii Alexandra Ivanov”.
- CITEȘTE ȘI: Lege nouă în memoria Alexandrei Ivanov: butoanele de apel, obligatorii în toate spitalele
Un buton poate transmite apelul. Nu poate garanta că cineva intervine
„Legea Alexandra Ivanov” rezolvă o problemă tehnică evidentă: pacientul trebuie să aibă la îndemână o modalitate prin care să cheme personalul medical. Dar cazul Alexandrei nu a fost provocat doar de lipsa unui buton. Tânăra fusese consultată, avea un diagnostic, iar medicii știau că sarcina se oprise din evoluție. A cerut ajutor direct și a trimis mesaje medicilor. Cu toate acestea, timp de șapte ore nu i-a mai fost acordată nicio îngrijire.
Un sistem de apel poate înregistra că pacientul a cerut ajutor. Nu poate asigura existența unui medic disponibil, evaluarea corectă a unei urgențe sau intervenția personalului atunci când starea bolnavului se agravează. Aceeași diferență dintre regulile scrise și protecția reală a apărut și după moartea unei femei de 29 de ani la Spitalul privat Armonia din Constanța, în octombrie 2025. Controlul Ministerului Sănătății a găsit o secție ATI care nu respecta normele, fluxuri neconforme și avize despre care ministrul Alexandru Rogobete a spus că fuseseră emise „din pix”. Unitatea funcționase, așadar, în baza unor autorizații acordate „cu respectarea prevederilor legale”, dar în contradicție cu situația din teren.
Legi schimbate după ce pacienții au murit
Cazul Alexandrei Ivanov urmează un tipar care s-a repetat și după alte tragedii din spitalele românești: autoritățile modifică legea după ce lipsurile sistemului au costat deja o viață. În noiembrie 2024, un adolescent de 16 ani a murit la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, după ce a fost diagnosticat cu peritonită. Chirurgul pediatru era în concediu, iar chirurgul pentru adulți nu l-a operat, invocând lipsa specializării pediatrice. Transferul la Craiova nu a mai putut fi făcut la timp.
După moartea băiatului, Guvernul a stabilit prin ordonanță că medicii din specialitățile pentru adulți pot interveni asupra minorilor atunci când viața acestora este în pericol, nu există un pediatru disponibil și transferul nu poate fi realizat în timp util. În forma publicată în Monitorul Oficial a apărut însă și prevederea potrivit căreia medicii care intervin cu bună-credință nu răspund pentru eventualele prejudicii produse.
În iulie 2026, un bebeluș cu o malformație cardiacă gravă a murit în timp ce aștepta eliberarea unui loc în Terapie Intensivă la Spitalul „Marie Curie”. Secția avea paturi care nu puteau fi folosite din cauza lipsei asistentelor. Blocarea angajărilor din sistemul public, prevăzută de Legea nr. 141/2025, se aplica și spitalelor. Guvernul a deblocat ulterior 22 de posturi la „Marie Curie”, însă numai printr-o derogare punctuală. Legea care trebuia să reducă cheltuielile statului împiedicase spitalul să înlocuiască personalul plecat dintr-o secție în care erau tratați nou-născuți aflați în stare critică.
În cazul Alexandrei Ivanov, statul a adoptat o lege, dar i-a amânat aplicarea efectivă. A deschis un dosar penal, dar după trei ani acesta depinde încă de o contraexpertiză. A suspendat și a concediat oameni, însă medicul urmărit penal continuă să lucreze în alte două unități medicale. Cazurile de la Constanța, Târgu Jiu și „Marie Curie” au cauze diferite, dar arată probleme care se repetă: reguli incomplete sau nerespectate și lipsa personalului necesar pentru aplicarea lor. În toate aceste situații, controalele, derogările sau schimbările legislative au venit abia după moartea pacienților.
