Cauza autismului a fost cercetată decenii la rând. Au existat de-a lungul timpului diverse teorii, dar niciuna nu a fost demonstrată până acum în totalitate. Într-un studiu recent, însă, publicat în revista Nature Neuroscience cercetătorii susțin că au descoperit o „asociere definitivă” între modificările temporale ale compoziției microbiomului intestinal și trăsăturile și simptomele observabile ale persoanelor cu TSA (tulburare de spectru autist).
Această direcție nu este în totalitate nouă. A mai fost lansată în urmă cu 20 de ani, dar, de această dată, oamenii de știință au folosit un nou algoritm, care i-a dus la o descoperire uimitoare: există o strânsă legătură între microbiomul intestinal și autism.
Ce este autismul?
Conform experților de la Asociația Help Autism, TSA este o afecțiune considerată drept una dintre cele mai frecvente tulburări ale copilăriei, mai frecventă decât cancerul infantil, diabetul infantil şi sindromul Down. Statisticile internaționale recente estimează că 1 din 44 de copii au primit diagnosticul de autism în Statele Unite. Datele înregistrate în ultimii ani în România indică o creștere continuă a numărului acestora.
Este o tulburare de dezvoltare care afectează comunicarea și comportamentul. Deși poate fi diagnosticat la orice vârstă, se spune că este o tulburare de dezvoltare, deoarece simptomele apar, în general, în primii doi ani de viață. Autismul implică toate palierele de dezvoltare: cognitiv, comportamental, motricitate grosieră, motricitate fină. Practic sunt afectate toate laturile care privesc dezvoltarea normală a unui copil.
Autismul este cunoscut ca fiind o tulburare „de spectru”, deoarece există o mare variație în tipul și severitatea simptomelor experimentate. Apare în toate grupurile etnice, rasiale și economice. Deși poate fi o tulburare care durează toată viața, tratamentele și intervențiile terapeutice pot îmbunătăți simptomele și capacitatea de funcționare a unei persoane.
Autismul nu este o boală, ci o tulburare de comportament. Din acest motiv diagnosticul nu poate fi pus prin analize de sânge, analize ADN sau alte investigații clinice. Singurul mod prin care un medic psihiatru în pediatrie pune diagnosticul de autism este prin observarea comportamentului copilului. De obicei, TSA poate fi diagnosticat în mod fiabil până la vârsta de doi ani. De aceea, implicarea părintelui este esențială, pentru că el trebuie să observe primul dacă apare ceva anormal în dezvoltarea celui mic.
- CITEȘTE ȘI: Ce este autismul? O definiție pe care n-o vei găsi nicăieri, dată de un adolescent cu autism
Ce reprezintă microbiomul intestinal?
Microbiomul corpului uman include mediul intestinului, al gurii, al sistemului reproducător, sistemului respirator și întreaga suprafață a pielii. Este populat în cea mai mare parte a lui de către bacterii. Numărul acestora este comparabil cu totalitatea celulelor corpului uman, aproximativ 37 de trilioane.
Atunci când microbiomul intestinal se află în echilibru, ceea ce înseamnă că funcționează în parametrii corespunzători proiectării lui, are o mulțime de funcții:
- de protecție
- metabolică
- imunitară.
Când, la polul opus, suferă dezechilibre, microbiomul produce toxine care provoacă la rândul lor tulburări digestive și inflamatorii, reacții autoimune și alergii. Mai mult, un microbiom intestinal deficitar poate induce, de asemenea:
- boli ale creierului
- afecțiuni ale ficatului
- boli ale plămânilor.
- CITEȘTE ȘI: Probioticele la copii. Când se recomandă?
Axa creier-intestin-microbiomul și sănătatea creierului
Numeroase dovezi clinice sugerează o legătură de cauzalitate între utilizarea probioticelor, prebioticelor și postbioticelor și sănătatea creierului.
Micriobiota intestinală (totalitatea organismelor care formează microbiomul) comunică cu sistemul nervos central (creier și măduva spinării) în jurul axei creier-intestin-microbiom. Cu dublu sens: de la creier la intestin și de la intestin la creier.
Probioticele cu un impact major asupra creierului se numesc psihobiotice. Acestea, ingerate în cantități suficient de mari, au un efect pozitiv asupra persoanelor care suferă de tulburări ale sănătății mintale, cum ar fi anxietatea și depresia.
În anii 90 s-a vorbit prima dată despre legătura dintre autism și microbiom
Despre posibila legătură dintre autism și microbiom au apărut teorii pentru prima dată în anii 90. Atunci părinții au început să raporteze schimbări în comportamentul copiilor lor cu autism când aceștia luau antibiotice, medicamente care ucid unele bacteriile intestinale.
Oamenii de știință au luat în serios constatările părinților și au demarat o serie de cercetări. La vremea respectivă, nu au reușit să ajungă la un numitor comun în ceea ce privește acest subiect.
Inițiativa de Cercetare în Autism a Fundației Simons (SFARI) – un program de cercetare dedicat descoperirii cauzelor și mecanismelor autismului – l-a angajat pe doctorul Gaspar Taroncher-Oldenburg, la acea vreme un om de știință independent, pentru a-i „ajuta să înțeleagă totul” și „să facă analiza lucrărilor care se desfășurau în prezent despre microbiom și autism”, a spus John Spiro. vicepreședinte senior și om de știință senior la SFARI.
Taroncher-Oldenburg, acum director al Alianțelor Terapeutice la Universitatea din New York, a făcut de curând echipă cu Dr. Jamie Morton, biolog și informatician, care la acea vreme era postdoctorat la Institutul Flatiron (parte din Fundația Simons) – pentru a continua cercetarea prin alte metode de calcul.
Cum s-a desfășurat noul studiu despre legătura dintre autism și microbiom
Pentru o și mai mare acuratețe a datelor s-a format echipă complexă alcătuită de 43 de experți din întreaga lume. Scopul a fost reanalizarea a 25 de seturi de studii publicate anterior despre microbiom și la ce afecțiuni poate duce dezechilibrul acestuia.
Inițial, mulți dintre cercetători credeau că cercetările anterioare nu au reușit să stabilească o asociere evidentă între microbiom și autism. Totuși, recunoșteau că ar putea exista o legătură între această afecțiune și dietă și imunitate:
- CITEȘTE ȘI: Ghid de supraviețuire în autism. Sfaturi de la o mamă cu un copil special pentru alți părinți
Toți cei cu care am vorbit ar spune, poate că este sistemul imunitar, poate este dieta și toate acestea sunt canalizate prin intestin. Așa că am spus, bine, avem date de 10, 15, 20 de ani. Nimic nu pare să aibă sens real, dar există ceva acolo. Ce este? Să facem un pas înapoi și să privim totul cu o perspectivă nouă.
Taroncher-Oldenburg
De această dată echipa a schimbat strategia și modul de lucru și a folosit ca metodă de cercetare algoritmi noi și sofisticați, analizând atât peroane cu nu autism, cât și neurotipice. Au luat în considerare și alte variabile precum vârsta și sexul, deoarece aceștia sunt „doi factori de confuzie majori” în studiul microbiomului și, respectiv, autismului.
Vârsta și sexul- factori esențiali în apariția autismului
Cercetările sugerează că autismul este de aproximativ 4,2 ori mai răspândit la băieți decât la fete. În trecut, colectarea datelor la comun a dus la obținerea rezultatelor neconcludente.
Microbiomul unui copil de patru ani este foarte diferit de cel al unuia de 7 ani, ori de 10. Și apoi, în ceea ce privește autismul, există o dihotomie în ceea ce privește incidența între fete și băieți sau băieți și fete.
Dr. Jamie Morton
Folosind această abordare, cercetătorii au reușit să „crească dramatic” numărul de elemente pe care le-ar putea analiza.
Rezultatele cercetării au dezvăluit că există o legătură între microbiom și autism
Studiul a demonstrat că există „o legătură între microbiom și diverse gene imune”, precum și „conexiuni cu microbiom și dietă”. Multe dintre ele sunt „legate de presupuse căi neurologice și neurotransmițători, care sunt cheie pentru semnalizarea creierului”, a declarat Morton pentru Euronews.
Cu alte cuvinte, „asocierea este reală. Aceasta este concluzia studiului nostru. Mecanismul ei trebuie încă elaborat„, a spus Taroncher-Oldenburg.
De asemenea, într-un studiu recent despre transplantul de microbiotă fecală (FMT) pe termen lung a sugerat că există beneficii asupra simptomelor autismului și asupra microbiotei intestinale prin acest transfer inedit.
Noul studiu nu demonstrează că dezechilibrul microbiomului provoacă autism sau ceva de genul acesta. Demonstrează o corelație statistică între microbiomul alterat și autism. Dar direcția cauzalității nu este încă foarte clară. Poate că nu microbii sunt cei mai importanți, ci genele pe care aceștia îi conţin şi funcţiile pe care le îndeplinesc. Încă este posibil ca dereglarea microbiomului să se datoreze, de exemplu, preferințelor alimentare ale persoanelor cu spectru autist, care tind să fie foarte restrictive la mâncare.
Dr. Jamie Morton
Concluziile la care a ajuns echipa formată de cei 43 de cercetători și condusă de experții Taroncher-Oldenburg și Morton sunt foarte importante, chiar dacă nu sunt definitive.
Până când va apărea această nouă știință, comunitatea științifică acceptă că „microbiomul ar putea să influențeze cine suntem într-o măsură foarte mare și că ar putea fi la fel de important ca și propriile noastre gene”, susține Taroncher-Oldenburg.
