articol sponsorizat de

5 lucruri pe care doctorii ar vrea să le știi despre infecțiile cu transmitere sexuală

Majoritatea microorganismelor care produc infecții cu transmitere sexuală pot fi identificate cu ajutorul unui singur test de diagnostic molecular, disponibil de curând în laboratoarele Synevo România.

Andrada Marinescu
scris pe
infecții cu transmitere sexuală
Majoritatea infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) se tratează eficient și mult mai simplu decât în stadiile în care apar complicațiile. Sursă foto: Shuttesrtock

E ușor să treci cu vederea infecțiile cu transmitere sexuală, mai ales dacă ești într-o relație stabilă și folosești prezervativul. În plus, multe dintre aceste infecții rămân silențioase timp îndelungat, fără simptome deranjante și, deci, fără să știi că sunt acolo. Până când apar complicațiile.

Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România, subliniază că, depistate din timp, majoritatea infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) se tratează eficient și mult mai simplu decât în stadiile în care apar complicațiile. Iată 5 informații esențiale pe care medicii ar vrea să le știm cu toții despre infecțiile cu transmitere sexuală.

1. Putem contracta infecții cu transmitere sexuală chiar dacă folosim prezervativul atunci când facem sex.

Dacă am citi ce scrie pe cutia de prezervative, am vedea că, de fapt, prezervativul nu asigură protecție 100% nici împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, nici a unei sarcini. De exemplu, sunt infecții, cum este infecția cu HPV, care se transmite la contactul direct piele cu piele.

În plus, din ce în ce mai mult s-a constatat că infecțiile cu transmitere sexuală sunt diagnosticate la nivelul cavității bucale, la nivel anal, ceea ce înseamnă că ar trebui să considerăm protecția în funcție de tipul de sex practicat“, explică asist. univ. dr. Antoanela Curici.

2. Chiar dacă suntem într-o relație monogamă, tot trebuie să ne facem teste pentru depistarea infecțiilor cu transmitere sexuală.

O relație monogamă nu garantează o viață fără infecții cu transmitere sexuală. De altfel, în majoritatea cazurilor, partenerii nu-și fac analizele pentru ITS înainte de a începe o relație stabilă. Prin urmare, o parte dintre ei ar putea fi purtători ai unei infecții din relațiile anterioare, fără să știe, mai ales că multe ITS sunt asimptomatice. De altfel, un studiu din 2015 a demonstrat că persoanele aflate într-o relație monogamă de cuplu prezintă același risc de infectare cu microorganisme transmise sexual ca persoanele aflate în relații deschise, cu mai mulți parteneri.

Testarea, chiar și în cuplurile monogame, este foarte importantă, mai ales că unele dintre infecțiile cu transmitere sexuală sunt asimptomatice. 75% din infecțiile cu Chlamydia la femei și 50% din infecțiile cu Chlamydia la bărbați sunt asimptomatice. Iar infecția cu Chlamydia, pe termen lung, poate duce complicații, dintre care cea mai importantă este infertilitatea.

Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România

În perioada 3 iulie-30 septembrie 2023, Synevo România desfășoară o campanie de conștientizare a bolilor cu transmitere sexuală, continuând astfel inițiativele de educație și prevenție în rândul populației din România. Pe durata campaniei, analizele de screening și de diagnostic al infecțiilor cu transmitere sexuală beneficiază de o reducere de 20%, atât online, cât și direct în centrele de recoltare Synevo.

3. Unele infecții cu transmitere sexuală contractate în sarcină sunt foarte periculoase.

De exemplu, infecția cu Treponema pallidum la femeile gravide poate determina complicații foarte grave la făt. Odată contractată această infecție în timpul sarcinii, riscul de transmitere la făt este mare. „Pot să apară: retard de creștere, naștere prematură, infectarea fătului și afectare multiorganică, iar în final, poate să survină chiar și decesul“, semnalează medicul.

De aceea, este esențială retestarea pe parcursul sarcinii, chiar dacă femeia s-a testat înainte de a rămâne gravidă.

Înainte de concepție, ar trebui să începem cu teste care identifică infecțiile cu Chlamydia, Mycoplasma, gonococ, Treponema pallidum, care se efectuează, de obicei, din secreții genitale. Suplimentar, trebuie să recoltăm și probe de sânge pentru identificarea unor alte posibile infecții, cele cu transmitere prin produse de sânge: hepatită B, C, HIV. Și pentru sifilis trebuie efectuată testare serologică (din sânge), pentru că nu întotdeauna putem să surprindem infecția cu Treponema pallidum local. Dar, dacă am intrat în contact cu acest microorganism, organismul sintetizează anticorpi, pe care îi putem depista în sânge. Prezența anticorpilor ne trimite către investigații suplimentare, către tratament specific și monitorizare în dinamică.

Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România

Chiar dacă am făcut toate aceste teste înainte de concepție, în primul trimestru de sarcină este recomandat să le repetăm. Ar trebui să ne retestăm pentru infecțiile locale – care pot crește riscul de avort, care pot determina dezvoltare necorespunzătoare a fătului, pot infecta lichidul amniotic, pot determina iminență de avort și naștere prematură. Dar și pentru infecțiile care se transmit transplacentar: hepatită B, C și HIV.

Este foarte important ca aceste infecții să fie diagnosticate în primul trimestru, când are loc organogeneza, adică atunci când se formează fătul. În primul trimestru putem iniția o terapie, în cazul unui rezultat pozitiv, apoi să monitorizăm dacă mai există sau nu infecție persistentă în trimestrele doi și trei“, recomandă medicul.

Ulterior, vom repeta aceste teste în trimestrul trei, înainte de naștere. În funcție de rezultat, medicul ginecolog poate să decidă modalitatea de naștere. O infecție locală poate să determine infectarea fătului atunci când trece prin canalul cervical, la nașterea naturală.

De exemplu, gonoreea poate determina infecții oculare, care pot duce și la orbire. Chlamydia, de asemenea, poate determina infecții oculare sau pulmonare ale nou-născutului.

4. Bărbații sunt purtători asimptomatici ai multor boli cu transmitere sexuală

Un exemplu este virusul care determină cancerul de col uterin, virusul papiloma uman – HPV. HPV determină mai puține manifestări clinice la bărbați decât la femei. Bărbații sunt mai degrabă purtători și contribuie la reinfecția femeii. Iar infecțiile persistente pot determina cancerul de col uterin.

Chiar dacă bărbații sunt mai puțin simptomatici, asta nu înseamnă că HPV nu poate să determine infecții cu complicații grave și în cazul lor: cancer penian, anal, rectal sau de cancer laringian sau faringian. Totuși, prevalența acestora este mult mai scăzută decât cea a cancerului de col uterin.

La femei, infecția cu HPV evoluează treptat, în ani întregi, în infecții persistente, care pot conduce la apariția cancerului de col uterin.

Așadar, cel mai util este să vorbim despre sănătatea sexuală a cuplului și nu despre sănătatea sexuală individuală, a fiecărui partener în parte. „Abordarea cea mai potrivită este să discutăm despre sănătatea cuplului în ansamblu, despre cum gestionează un cuplu astfel de infecții, despre comunicarea dintre parteneri încă de la primele simptome, despre consultul la medic de la primele manifestări, lucru care-i protejează pe amândoi de complicații“, potrivit medicului Antoanela Curici.

5. Poți depista 13 patogeni cu un singur test pentru infecțiile cu transmitere sexuală

Majoritatea microorganismelor care produc infecții cu transmitere sexuală pot fi identificate cu ajutorul unui singur test de diagnostic molecular, disponibil de curând în laboratoarele Synevo România.

Din aceeași probă de secreție vaginală sau cervicală în cazul femeilor, respectiv uretrală în cazul bărbaților, testul poate depista 20 patogeni: Chlamydia trachomatis (CT), Chlamydia trachomatis Serovar L (Lymphogranuloma venereum), Neisseria gonorrhoeae (NG), Mycoplasma genitalium (MG), Mycoplasma hominis (MH), Ureaplasma Urealyticum (UU), Ureaplasma parvum (UP), Trichomonas vaginalis (TV), Herpes simplex virus tip 1(HSV-1), Herpes simplex virus tip 2 (HSV-2),  Haemophilus ducreyi (HD), Cytomegalovirus (CMV),  Treponema pallidum (TP), Virusul varicelo-zosterian (VZV), Candida albicans (CA), Candida krusei (CK), Candida glabrata (CG), Candida dubliniensis (CD), Candida parapsilosis (CP), Candida tropicalis (CTp), Candida lusitaniae (CL).

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa