UPDATE 2: Fetița de 5 ani din București a murit la câteva zile după transplant. Medicii spun că nu suferea de hepatită de origine necunoscută și nici de boala Wilson, așa cum suspectaseră la un moment dat. Fetița avea ciroză hepatică, iar medicii vor afla în perioada următoare care a fost cauza acestei boli.
UPDATE: Fetița din București despre care medicii au spus că ar fi primul caz de hepatită acută din cauză necunoscută ar putea face un transplant de ficat, donatoare fiind mama ei, în prezent evaluată pentru această procedură la spitalul Fundeni.
Prof. Dr. Vlad Braşoveanu, șeful secției de Chirurgie și Transplant Hepatic din cadrul Spitalului Clinic Fundeni, a declarat pentru News.ro că mama fetiţei are 26 de ani și că, cel mai probabil, are cea mai bună compatibilitate cu micuța. De asemenea, el nu exclude posibilitatea utilizării ficatului provenit de la o persoană decedată, dacă apare un astfel de donator și dacă este compatibil.
„Este un caz deosebit, având în vedere vârsta fetiţei. Transplantul pediatric îl practicăm în România, dar nu foarte des, comparativ cu transplantul hepatic la adulţi. În mod normal, transplant pediatric se face în 1, 2, 3 cazuri pe an, foarte puţine, este particular din acest punct de vedere. Cel mai recent transplant hepatic pediatric a fost realizat de la donator viu în Basarabia, acum câţiva ani, cu evoluţie bună. Copilul avea în jur de 5 ani, un băieţel, şi a primit de la mamă lobul stâng”, a explicat dr. Braşoveanu.
Medicul a mai declarat că există o nouă suspiciune privind diagnosticul fetiței, iar în acest moment se fac investigațiile necesare. Este posibil ca micuța să fie afectată de boala Wilson, o afecţiune care presupune un deficit enzimal la nivelul ficatului, fapt care duce la asimilarea cuprului la nivelul sistemului nervos central. Această boală poate provoca invaliditate sau chiar deces.
Boala Wilson, debut la 5 ani
Boala Wilson este o boală genetică și apare ca urmare a unei mutații la nivelul genei care codifică o moleculă care ajută la transportarea cuprului. Cuprul se depune în diverse organe, în special în ficat și creier. Boala Wilson poate avea două forme de debut: cel mai frecvent, ea debutează în perioada 5- 20 de ani, cu manifestări predominant hepatice. O altă variantă, mai rară, este debutul după 20 de ani, cu manifestări preponderent neurologice și psihiatrice.
Știrea inițială:
Europa se confruntă cu o nouă problemă de sănătate publică. Cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută de cauză necunoscută au fost depistate la copii cu vârste cuprinse între 1 și 16 ani.
Copiii diagnosticați cu acest tip de hepatită a cărei origine nu a fost încă identificată au manifestat dureri abdominale, stări de vomă, diaree. În urma analizelor, medicii au depistat că nivelul AST (Aspartataminotransferaza) și cel al ALT (Alaninaminotransferază) este mai mare de 500 IU/L. De asemenea, copiii prezentau icter, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Testele suplimentare nu au relevat prezența virusurilor cunoscute de hepatită –A, B, C, D și E.
Cazuri depistate în 11 țări
Cele mai multe cazuri de hepatită de origine necunoscută s-au depistat în Marea Britanie –114. Mai există confirmări în Spania (13), Israel (12), SUA (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Olanda (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1) și Belgia (1). Potrivit raportului OMS copiii nu au istoric de călătorie în străinătate sau, în niciun caz, într-unul dintre statele în care s-au găsit alte cazuri. Totuși, OMS nu recomandă evitarea călătoriilor în țările unde au fost descrise cazuri.
Dintre cazurile depistate, cel puțin un copil a murit și alți 17 au avut nevoie de transplant hepatic, potrivit OMS. Majoritatea copiilor diagnosticați cu această boală nu erau în evidența medicilor cu alte boli înainte.
În 74 dintre cazurile depistate cu hepatită acută severă s-a descoperit și adenovirus F41, iar la 20 dintre copii exista și infecție cu SARS-COV2. Autoritățile din Marea Britanie au declarat că au observat o creștere a cazurilor de infecție cu adenovirus după cea cu COVID, la fel și cele din Olanda.
- CITEȘTE ȘI: Adenovirusurile apar la toți copiii până în zece ani! Cum se manifestă, cum se tratează, cum se previn
Nu se știe sursa hepatitei
Nu se știe dacă au fost și cazuri mai ușoare, însă nu au fost diagnosticate. Aikaterini Mougkou, expert în microbiologie al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a declarat că ”având în vedere că nu se știe cauza, nu se poate afla nici modul de transmitere, nici cum să o prevenim și nici care este tratamentul adecvat”.
„Nu este încă clar dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate. Deși un adenovirus este o ipoteză, sunt în desfășurare investigații pentru a determina cauza”
Comunicat de presă OMS
- CITEȘTE ȘI: Boli de primăvară la copii. 8 afecțiuni care ne dau bătăi de cap când vremea se încălzește
Noul tip de hepatită la un copil de 5 ani din România
Cazul raportat de România este al unei fetițe în vârstă de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Copilul locuiește în zona București-Ilfov. Nu a fost detectată nici o infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi.
Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nici o legatura epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la baza definiția OMS de caz probabil, care se refera la insuficiență hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică.
„Facem aceste precizări pentru informarea opiniei publice şi pentru a elimina speculaţiile care ar putea produce îngrijorare în rândul părinţilor din România”, subliniază Ministerul Sănătăţii.
Medicul Mihai Craiu vine cu câteva precizări legate de noul tip de hepatită. ”Evaluarea extrem de minuțioasă făcută de autoritățile de sănătate britanice nu arată legături între cazurile diagnosticate. Nu par să existe focare de hepatită și nici zone de risc crescut. Probabil supravegherea epidemiologică în UK este mai bună decât în alte părți și astfel a apărut, în 5 aprilie 2022, acest semnal din Scoția.”
- CITEȘTE ȘI: Hepatita la copii. Cele mai comune simptome
Ce putem face ca să evităm îmbolnăvirea cu noul tip de hepatită?
- Să ne spalăm pe mâini bine după ce frecventăm locuri publice, să spălăm alimentele consumate crude (fructe, legume) și să evităm supradozarea paracetamolului. Dacă are o boală cu febră copilul nostru ar fi bine să dăm EXACT doza de paracetamol indicată de medic sau de prospect.
- Supradozarea paracetamolului poate agrava leziuni existente în ficat sau poate produce leziuni grave în cazul intoxicațiilor accidentale.
Medicul Mihai Craiu recomandă ca ”pentru moment este util să știm să recunoștem semnele de hepatită (grețuri, vărsături, icter, oboseală extremă, dureri de burtă, diaree sau febră) și să ne adresăm spitalului pentru analize, cât mai rapid.”
Ce este hepatita?
Hepatita reprezintă o inflamație a ficatului și este comună atât în rândul copiilor cât și adulților.
Cele mai comune cauze de hepatită sunt virusurile de hepatită A, B și C, însă există și virusurile hepatice D și E. Foarte rar hepatita poate fi cauzată de bacterii, paraziți, o tulburare genetică sau de anumite medicamente.
Cum știi dacă are hepatita A copilul tău?
În cazurile severe ale infecției, simptomele pot include febră, oboseală, pierderea apetitului, stări de vomă, disconfort abdominal, urina închisă la culoare și icter. Acest simptome durează între 2 săptămâni și 2 luni. Denumită și boala mâinilor murdare, hepatita A nu lasă simptome de infecție în cazul celor mai mulți dintre copii. De aceea, dacă tu crezi că fiica sau fiul tău a fost expus virusului, ar fi bine să ceri sfatul medicului.
Care sunt simptomele hepatitei B?
Cei mai mulți dintre bebeluși infectați cu hepatita B nu prezintă nici un simptom al bolii, însă, de obicei, manifestările sunt sub formă de febră, oboseală, stări de vomă, pierderea apetitului și icter.
Vaccinul împotriva hepatitei B se administrează tuturor nou-născuților în primele ore după naștere, iar apoi aceștia mai primesc câte o doză la 2 și respectiv 6 luni de la naștere. Este un vaccin inclus în schema națională de vaccinări.
- CITEȘTE ȘI: Hepatita B la femeile însărcinate
Ce este hepatita C?
Majoritatea oamenilor infectați cu hepatita C nu prezintă nici un fel de simptome și nu realizează că sunt purtătorii virusului decât atunci când ficatul ajunge să se deterioreze, după mulți ani de la debutul bolii.
Virusul se transmite prin contact direct cu sângele sau alte lichide ale organismului. Este o boală comună dependenților de droguri care își administrează dozele intravenos, dar acest virus se poate transmite și prin contact sexual cu o persoană infectată, ce-i drept în cazuri destul de rare.
