Ne aflăm în plin sezon de gripă, numărul de cazuri crește de la o zi la alta, iar camerele de gardă devin din ce în ce mai aglomerate. Odată cu reluarea cursurilor școlare și a grădiniței, se anticipează o creștere a cazurilor de gripă în rândul copiilor. Medicii atrag atenția asupra unei complicații care îi sperie pe părinți: miozita acută, care se manifestă prin inflamația mușchilor, iar copiii afectați au dureri intense la nivelul picioarelor și dificultăți de mers.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), gripa sezonieră afectează anual între 5% și 15% din populația globală, cu rate mai ridicate în rândul copiilor. Săptămâna trecută au fost înregistrate peste 4.100 de cazuri, un număr aproape dublu față de cea precedentă. Patru decese (toate în rândul adulților) au fost legate de complicații date de gripă. București și alte câteva regiuni, inclusiv Cluj și Brașov, au înregistrat cel mai mare număr de cazuri. Am stat de vorbă cu Dr Mihaela Guțu-Robu, medic specialist pediatrie și fondator al proiectului educațional Busola Pediatrică, despre particularitățile acestui sezon gripal pentru a afla cum se manifestă boala, care sunt semnalele de alarmă și ce e de făcut pentru a preveni îmbolnăvirea.
Sezonul de gripă și reluarea școlii
Reluarea cursurilor în timpul sezonului de gripă poate duce la o creștere a transmiterii virusului în comunități. Copiii, prin natura interacțiunilor lor strânse în mediul școlar, pot facilita răspândirea rapidă a virusului gripal.
Iată care sunt recomandările Ministerului Sănătății în această perioadă:
Medicul pediatru Mihaela Guțu-Robu ne-a descris în detaliu cum se manifestă gripa anul acesta, care sunt cele mai întâlnite forme și la ce simptome ar trebui să fim atenți. „Am întâlnit în această perioadă atât gripă A, cât și multe cazuri confirmate de gripă B, prezente încă de la începutul sezonului. Deoarece virusul gripal de tip B apare în general spre finalul sezonului și mai frecvent la copil, va fi nevoie de o analiză a numărului de cazuri de gripă A, respectiv B, pentru a identifica dacă numărul relativ crescut de cazuri de gripă B încă de la început, reprezintă o particularitate a acestui sezon. Simptomele pot fi reprezentate de: febră mare (peste 39 de grade Celsius), frison, dureri în gât, tuse, dureri musculare, oboseală, stare generală proastă, uneori diaree și vărsături. Simptomele din gripa de tip A sunt în general mai severe. În gripa B, pot predomina manifestările digestive și poate asocia mai frecvent o afectare musculară importantă (miozită). La copii, aceasta se manifestă prin dureri la nivelul membrelor inferioare, dificultatea sau imposibilitatea de a merge și este de obicei autolimitantă (n.red: trece de la sine).”
Miozita acută benignă a copilăriei (BACM): o complicație a gripei
Și medicul pediatru Mihai Craiu a atras atenția de curând, pe pagina de Facebook „Spitalul Virtual de Pediatrie”, asupra acestei complicații, precizând că un copil afectat poate refuza să meargă sau să stea în picioare din cauza disconfortului sever.
Miozita acută benignă a copilăriei (BCAM) este o afecțiune care apare în perioada de convalescență a unei boli virale, mai frecvent în cazurile de gripă B. Cu alte cuvinte, copilul pare că nu mai are febră așa de mare, după cele 2-3 zile grele de la debutul bolii. Și atunci apare agravarea. Copilul nu mai merge, acuză dureri mari de picioare, în special la nivelul pulpelor, la gambe. Deși pare foarte gravă, BCAM, după cum îi spune și numele, este o boală „benignă”, adică trece singură. Cu tratament adecvat al durerii și cu multe lichide. Cam o săptămână durează până se normalizează analizele și dispare disconfortul.
Dr. Mihai Craiu, Spitalul Virtual de Pediatrie
Cauze și mecanism de apariție a miozitei
Miozita acută benignă este asociată frecvent cu infecțiile virale, în special cu virusul gripal de tip B, deși poate apărea și în infecțiile cu virusul gripal de tip A. Se consideră că inflamația musculară rezultă dintr-o reacție imunologică la infecția virală, care determină afectarea fibrelor musculare. Această complicație este mai frecventă la băieți cu vârste cuprinse între 3 și 14 ani.
Simptomele miozitei acute benigne includ:
- Dureri musculare intense la nivelul gambelor, adesea bilaterale.
- Dificultăți în mers sau refuzul de a merge.
- Sensibilitate musculară la palpare.
Aceste simptome apar, de obicei, la 2-3 zile după ameliorarea simptomelor respiratorii ale gripei. Pentru diagnostic, medicul poate recomanda analize de sânge care evidențiază creșterea nivelului de creatinkinază (CK), un marker al leziunii musculare.
Evoluție și tratament
Deși miozita acută benignă poate fi alarmantă pentru părinți, ea are, de obicei, o evoluție favorabilă. Simptomele se remit spontan în decurs de 2-4 zile, fără a lăsa sechele. Tratamentul este simptomatic și poate include:
- Repaus la pat până la ameliorarea durerilor.
- Administrarea de analgezice și antiinflamatoare, conform recomandărilor medicului.
- Hidratare adecvată.
Este important ca părinții să monitorizeze evoluția simptomelor și să se prezinte la medic dacă acestea persistă sau se agravează.
Am întâlnit în practica mea copii cu miozită apărută în urma infecției cu virusurile gripale. Durerea apare de obicei la nivelul membrelor inferioare, bilateral și simetric și poate fi însoțită de febră mică. Mai pot apărea dificultăți la mers (mers cu bază largă sau imposibilitatea/ refuzul de a merge). Prognosticul este în general foarte bun și tratamentul se bazează pe odihnă, repaus fizic și antialgice. Este nevoie de anamneză și consultul unui medic pentru a exclude alte diagnostice.
Dr Mihaela Guțu-Robu, medic pediatru
Ce este gripa?
Gripa este o boală infecțioasă cauzată de virusurile gripale, care afectează căile respiratorii superioare și inferioare. Există trei tipuri principale de virusuri gripale care infectează oamenii: tipurile A, B și C, dintre care A și B sunt responsabile de majoritatea epidemiilor sezoniere. Virusul gripal se transmite ușor prin picături respiratorii (tuse, strănut) sau prin contact direct cu suprafețe contaminate.
Gripa afectează toate categoriile de vârstă, dar copiii sunt deosebit de vulnerabili datorită sistemului lor imunitar încă în dezvoltare. De asemenea, aceștia sunt vectori principali ai transmiterii virusului, ceea ce crește riscul de răspândire în comunități.
- CITEȘTE ȘI: Cât durează gripa şi răceala la copii?
Cum o recunoaștem
Gripa debutează brusc, iar simptomele pot varia de la ușoare la severe, mai ales la copii. Cele mai frecvente simptome includ:
- Febră mare (peste 38°C), adesea însoțită de frisoane;
- Tuse seacă persistentă;
- Dureri musculare și articulare;
- Oboseală extremă și slăbiciune;
- Congestie nazală sau nas înfundat;
- Durere de gât;
- Dureri de cap;
- Vărsături sau diaree (mai frecvente la copii).
Simptomele apar, de obicei, la 1-4 zile după expunerea la virus și durează între 5 și 7 zile. Cu toate acestea, oboseala și tusea pot persista mai multe săptămâni.
Tratamentul gripei
Gripa este, în general, o boală autolimitată, ceea ce înseamnă că organismul se vindecă singur, dar tratamentul are rolul de a ameliora simptomele și de a preveni complicațiile.
Tratament simptomatic
- Antipiretice și analgezice: Paracetamol sau ibuprofen pentru reducerea febrei și ameliorarea durerilor musculare.
- Hidratare: Este esențial să se consume lichide pentru a preveni deshidratarea cauzată de febră și pierderile de apă prin respirație accelerată.
- Odihnă: Este necesară pentru refacerea organismului.
- Umidificarea aerului: Poate ajuta la calmarea iritațiilor gâtului și la reducerea congestiei nazale.
Antivirale
În unele cazuri, medicii pot prescrie antivirale, cum ar fi oseltamivir (Tamiflu) sau zanamivir, care pot reduce durata simptomelor și riscul de complicații dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor.
Complicațiile gripei la copii
Deși majoritatea copiilor se vindecă fără probleme, gripa poate duce la complicații grave, cum ar fi:
- Bronșită
- Pneumonie
- Otită medie
- Sinuzită
- Crize febrile
- Miozită acută benignă, care provoacă dureri musculare severe, așa cum am menționat anterior
- Sindromul Reye (rar, dar grav, legat de administrarea de aspirină la copiii cu infecții virale).
Ce greșeli ar trebui să evităm în îngrijirea copiilor cu gripă?
Dr Mihaela Guțu-Robu a întocmit o listă cu lucrurile care sunt de evitat dacă micuțul nostru a fost diagnosticat cu gripă:
- Un copil cu simptome de gripă nu trebuie dus în colectivitate.
- Apetitul copilului cu gripă este scăzut, dar părinții nu trebuie să insiste pe alimentație, ci mai mult pe hidratare (apă, ceai, limonadă, săruri de rehidratare) și odihnă.
- Prezentarea la camera de gardă în primele ore de febră poate avea ca rezultat un diagnostic incert, deoarece uneori testele rapide de gripă nu se pozitivează chiar de la începutul simptomelor. Este util ca părinții să sune medicul pediatru și să se consulte cu el.
- Dacă părintele decide să meargă la camerta de gardă, să se înarmeze cu răbdare, pentru că timpii de așteptare sunt mari. De asemenea, să-i administreze copilului antitermic dacă are febră, să nu aștepte consultul medicului pentru a-i scădea temperatura.
- Copilul nu trebuie să primească antibiotic fără ca medicul să recomande acest lucru. Gripa nu se tratează cu antibiotic, ci cu antiviral (Oseltamivir).
Vaccinare fără înțepare pentru copii
Oficialii din domeniul sănătății avertizează asupra unei creșteri suplimentare de cazuri odată cu redeschiderea şcolilor și recomandă vaccinarea ca metodă de prevenire. În acest sezon gripal, în România s-au făcut peste 1,1 milioane de vaccinuri antigripale. Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani, vaccinul cu spray nazal oferă o opțiune fără ace. Imunitatea se dezvoltă în aproximativ două săptămâni. OMS recomandă vaccinarea tuturor persoanelor cu vârsta peste 6 luni, în special a celor din grupele de risc, cum ar fi copiii mici, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni cronice. Vaccinarea nu doar că reduce riscul de infectare, dar poate diminua și severitatea bolii în cazul în care aceasta apare.
Fluenz Tetra este un vaccin antigripal viu atenuat, administrat pe cale intranazală, destinat prevenirii gripei la copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 24 de luni și mai puțin de 18 ani, verificat și acreditat de către Agenția Europeană pentru Medicamente.
- Compoziție: Conține tulpini de virus gripal viu atenuat, adaptate pentru a stimula răspunsul imun fără a provoca boala.
- Formă farmaceutică: Spray nazal, suspensie.
- Mod de acțiune: Induce imunitate prin stimularea sistemului imunitar să recunoască și să combată virusurile gripale.
- Administrare: Dozaj: O doză de 0,2 ml, administrată sub formă de 0,1 ml în fiecare nară.
- Schema de vaccinare: Copiii care nu au fost vaccinați anterior împotriva gripei sezoniere ar trebui să primească o a doua doză după un interval de cel puțin 4 săptămâni.
Precauții:
- Se recomandă evitarea contactului apropiat cu persoane sever imunocompromise timp de 1-2 săptămâni după vaccinare, datorită riscului de transmitere a virusului vaccinal.
