În lunile ianuarie și februarie va crește numărul de infecții cauzate de virusul gripal și de cel rujeolic. Medicii recomandă prudență în perioada sărbătorilor, izolarea copiilor cu semne de boală și, la apariția simptomelor ușoare, control la medicul de familie și pediatru, nu la spital, pentru a nu aglomera camerele de gardă cu cazuri care nu reprezintă urgențe.
Copiii cu semne de infecție respiratorie acută nu trebuie să meargă la mesele de sărbători, recomandă dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecțioase, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș” din București. Dacă sunt bolnavi, cei mici trebuie să rămână acasă, pentru că, altfel, riscă să-i infecteze pe bunici sau alte persoane în vârstă care au și boli cronice. Dr. Marinescu mai spune că, în momentul în care apar simptome, e bine să ne adresăm medicului de familie și pediatrului. La camerele de gardă, care deja sunt foarte aglomerate, ar trebui să ajungă doar urgențele.
Cazurile de gripă vor crește în ianuarie și februarie
În ultimele săptămâni, numărul infectaților cu virus gripal care au ajuns la spital a fost cu 50% mai mare față de perioada anterioară. ”Se întâmplă destul de multe acum. Gripa este într-o creștere accelerată și, cu mare probabilitate, creșterea aceasta va fi și în lunile ianuarie-februarie”, estimează dr. Adrian Marinescu. ”La rujeolă nu este o explozie, dar și acolo este o creștere. Avem rujeolă, avem gripă, avem alte infecții respiratorii, prin virusuri cu transmitere pe cale respiratorie, avem și bacteriene, de tip mycoplasma pneumoniae. Adică lucrurile duc la o presiune evidentă în camerele de gardă. Asta văd și la „Matei Balș” și în altă parte”, a declarat medicul infecționist.
Cât de dur va fi sezonul gripal?
Amploarea actualului sezon gripal este însă greu de anticipat, este de părere prof.dr. Emilian Popovici, medic primar epidemiolog, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie. Și asta pentru că, în primul rând, evoluția în emisfera sudică nu a fost una uniformă: ”Iar această evoluție neuniformă nu te încurajează să faci niște proiecții pentru Europa. Sigur că infecțiile vor crește. Dar una este să crească la o cotă similară anilor trecuți și alta să te confunți cu o epidemie majoră.”
În al doilea rând, este vorba de multe cazuri cu simptome asemănătoare pentru COVID-19, Virus Respirator Sincițial (VRS) și virus gripal, diagnosticul diferențial fiind destul de greu de pus clinic. Iar testările sunt foarte scăzute. ”S-a făcut un studiu mare în SUA, publicat în revista The Lancet of Infectious Diseases, pe 80.000 de cazuri de COVID-19 spitalizate și pe 10.000 de cazuri de gripă spitalizate. Și studiul acesta vorbește despre long flu, un fel de sindrom de gripă prelungită. Cercetătorii deja studiază problema legată de infecțiile virale și anume că acestea nu se termină în toate cazurile cu faza acută, ci continuă, printr-o evoluție prelungită. Iar asta poate să aibă diverse consecințe. Șe studiază ce patologii care apar ulterior la oameni pot să fie legate de niște infecții virale avute în trecut”, explică dr. Popovici.
Rujeola, una dintre cele mai contagioase boli
În ceea ce privește rujeola, în perioada 1-17 decembrie s-au înregistrat 500 de cazuri noi. Reamintim că în 5 decembrie autoritățile au declarat epidemie de rujeolă în România, fiind înregistrate peste 2.000 de cazuri. Din totalul cazurilor raportate, aproape jumătate sunt la copii de 1-4 ani, nevaccinați.
”În sezonul rece, virusul rujeolic infectează mai mulți oameni. Acest virus are o contagiozitate de 95%. Aceasta înseamnă că, din 10 persoane receptive, expuse la virusul rujeolic, 9 se vor îmbolnăvi. Virusul rujeolic infectează receptivii, indiferent de vârstă. Receptivi înseamnă persoanele care n-au trecut prin infecție, n-au dobândit imunitate post-infecțioasă sau imunitate post-vaccinală”, explică prof.dr. Emilian Popovici. La o rată de vaccinare de circa 70% pentru prima doză și de puțin peste 60% pentru a doua doză, așa cum se înregistrează acum în România, virusul rujeolic are câmp de acțiune suficient de mare și va acționa în baza contagiozității foarte mari, mai spune profesorul.
”Nu există boală infecțioasă fără complicații”
Dacă vrem să nu mai avem epidemie de rujeolă, adaugă epidemiologul, fie vaccinăm populația eligibilă, fie o lăsăm să treacă prin infecție cu toate riscurile previzibile, consecutive infecției: ”Nu există boală infecțioasă care să nu genereze complicații și care să nu genereze decese. Iar rujeola se numără printre bolile care generează complicații destul de frecvent”.
În cazul rujeolei, cazurile vor dispărea doar atunci când protecția împotriva bolii va fi corespunătoare. ”Ceea ce la noi nu se întâmplă acum. De rujeolă nu vom scăpa peste noapte. E un lucru care durează. Lunile ianuarie și februarie vor fi marcate de apariția de noi cazuri. După care, lucrurile se vor mai așeza”, conchide dr. Adrian Marinescu, precizând și că imunizarea contra gripei și a rujeolei pot fi făcute simultan, printr-o singură vizită la medic. Numărul persoanelor vaccinate antigripal până la data de 17 decembrie este de peste un milion. De la începutul acestui sezon gripal și până la data redcatării acestui articol, 27.12.2023, trei persoane infectate cu virus gripal au decedat.
