Un focar de meningită meningococică de tip B (MenB), izbucnit pe 13 martie în Kent, Marea Britanie, a dus în doar câteva zile la moartea a doi tineri – un student de 21 de ani de la University of Kent și o elevă de 18 ani din Faversham – și la zeci de îmbolnăviri în rândul adolescenților și tinerilor adulți. Focarul scoate în evidență un gol de vaccinare: copiii născuți în Marea Britanie după 2015, când vaccinul împotriva acestei forme de meningită a fost inclus în programul național de imunizare, sunt în mare parte protejați, în timp ce generațiile mai mari, nu. În România, statul nu decontează un astfel de vaccin pentru nicio categorie de vârstă, deși boala este una foarte gravă și are o evoluție fulminantă. Apar anual cazuri și în țara noastră, în special în rândul bebelușilor și al adolescenților, însă ele au caracter izolat.
„Nu putem spune încă de unde a pornit infecția, cum a ajuns în acest grup și de ce a generat un număr atât de mare de îmbolnăviri într-un timp atât de scurt. Ce pot spune este că, în cei 35 de ani de când lucrez în medicină, nu am mai văzut atâtea cazuri de acest tip apărute într-un singur weekend. Ceea ce este fără precedent aici este caracterul exploziv al focarului – numărul mare de cazuri apărute într-un interval atât de scurt”, a declarat Susan Hopkins, directorul executiv al Agenției de Securitate a Sănătății din Marea Britanie (UKHSA), pentru The Guardian.
Primele elemente ale focarului duc către începutul lunii martie 2026, în orașul Canterbury, unde mai mulți tineri infectați frecventaseră același club de noapte – Chemistry – în zilele de 5, 6 și 7 martie. Autoritățile britanice nu au afirmat că infectarea s-a produs în mod direct în club, însă ancheta epidemiologică a arătat că acesta a fost un punct comun de socializare pentru mai multe persoane care au dezvoltat ulterior boala.
Primele cazuri care arată severitatea infecției
Juliette Kenny (18 ani) a murit sâmbătă, 14 martie, în spital. Era elevă în ultimul an la Queen Elizabeth’s Grammar School din Faversham, Kent. Ea este una dintre cele două victime confirmate până acum în acest focar. Cea de-a doua victimă este un student de 21 de ani de la Universitatea din Kent.
Efectele pe termen lung ale infecției pot fi devastatoare. O studentă de 21 de ani, Annabelle Mackay, și-a pierdut vederea și a rămas paralizată după ce a contractat meningită MenB, starea ei deteriorându-se rapid după ce și-a sărbătorit ziua de naștere, la începutul lunii martie, în clubul de noapte care a devenit focar, scrie The Sun. Ea a fost transportată la spital de colegele de apartament, după ce au găsit-o inconștientă în locuință.
UKHSA a anunțat că, în prezent, coordonează un răspuns la nivel național pentru gestionarea focarului. În acest moment, toate cazurile asociate focarului vizează adulți tineri. Deși există și un caz confirmat de meningită de tip B (MenB) la un bebeluș, autoritățile nu consideră, deocamdată, că acesta este legat de focar, însă investigațiile continuă.
De ce este periculoasă meningita
Meningita este o infecție a membranelor care învelesc creierul și măduva spinării. Ea poate fi cauzată de mai multe tipuri de bacterii sau virusuri. Forma MenB este cauzată de bacteria Neisseria meningitidis (meningococ), care trăiește frecvent, fără simptome, în gât, potrivit NHS. În anumite situații, însă, bacteria poate pătrunde în sânge sau în lichidul cefalorahidian și poate declanșa o infecție severă, cu potențial letal. Meningococul se transmite prin contact apropiat și prelungit – sărut, tuse la distanță mică, împărțirea băuturilor sau a dispozitivelor de tip vape – ceea ce explică, potrivit specialiștilor, rapiditatea cu care s-a răspândit.
Tratamentul rapid cu antibiotice este esențial. În paralel, acestea sunt administrate preventiv persoanelor care au intrat în contact cu cazuri confirmate, pentru a reduce riscul de îmbolnăvire. Luni, cozile au fost uriașe în campusul universității, studenții așteptând să primească preventiv antibiotic. Peste 2.500 de persoane au primit deja antibiotice profilactice, potrivit Agenției de Securitate a Sănătății din Marea Britanie, citată de presa britanică. În paralel, statul a început o campanie de vaccinare a tinerilor special pentru acest tip de bacterie.
De ce adolescenții și tinerii adulți din Marea Britanie nu sunt protejați împotriva acestei tulpini
Majoritatea persoanelor afectate sunt adolescenți și tineri adulți – un detaliu important subliniat de autorități. Această grupă de vârstă are un risc mai mare în contextul actual, deoarece mulți dintre ei nu au fost vaccinați împotriva meningococului de tip B în copilărie. În Marea Britanie, vaccinul împotriva meningococului de tip B a intrat în schema națională de vaccinare în septembrie 2015. Asta creează un gol de protecție: adolescenții și studenții afectați acum, născuți înainte de 2015, nu au fost vaccinați în mod obișnuit împotriva MenB. Guvernul britanic a recunoscut explicit, în plin focar, că „majoritatea studenților nu sunt vaccinați”, tocmai pentru că programul a început abia în 2015.
Situația din România
În România, vaccinul împotriva meningococului de tip B nu face parte din programul național de vaccinare și este disponibil doar contracost. Statul decontează vaccinarea aceasta doar în situații specifice de risc.
Medicul Sandra Alexiu atrăgea atenția încă din 2024, în contextul unui caz de meningită meningococică apărut într-o școală din Ilfov, că vaccinarea rămâne limitată în România. „Nu sunt ieftine, dar te protejează de moarte (în chinuri și în foarte scurt timp). O doză de vaccin meningococic costă cât șase pachete de țigări sau o sesiune de unghii semipermanente”.
Pentru adolescenții și tinerii adulți nevaccinați anterior, schema de imunizare poate include atât protecție împotriva meningococului de tip B, cât și împotriva celorlalte tulpini principale. Spre exemplu, pentru un tânăr de 18 ani este recomandată administrarea unei doze de vaccin meningococic conjugat ACWY (Nimenrix), urmată de vaccinarea împotriva meningococului de tip B: fie două doze de Trumenba, administrate la un interval de 6 luni, fie două doze de Bexsero, administrate la un interval de cel puțin o lună. Dar schema exactă se stabilește de medic, în funcție de istoricul de vaccinare și de riscul individual.
În România sunt raportate anual zeci de cazuri de boală meningococică invazivă (în 2023, spre exemplu, au fost raportate 30 de cazuri), însă acestea apar, de regulă, izolat sau în grupuri mici, nu sub forma unor focare extinse, precum cel din Marea Britanie. Deși rare, aceste infecții pot avea o evoluție rapidă și severă, motiv pentru care diagnosticul precoce și tratamentul prompt sunt esențiale.
Cazuri grave și riscuri pe termen lung
Meningita și septicemia meningococică pot avea consecințe severe chiar și în cazurile care nu sunt fatale. Pot apărea pierderea auzului, afectare neurologică, probleme de memorie și concentrare, dificultăți de învățare sau, în formele severe, complicații precum amputarea unor membre.
În primele zile ale focarului din Kent, autoritățile au raportat și cazuri grave, cu pacienți în stare critică, iar presa britanică a relatat inclusiv situații în care infecția a dus la pierderea vederii sau la incapacitatea de a merge. Cazul din Kent, descris de autorități drept „exploziv” și „fără precedent”, scoate în evidență o vulnerabilitate importantă: atunci când statul, prin programele de sănătate, nu își permite să protejeze copiii și adolescenții împotriva unor boli grave pentru care există deja vaccinuri, efectele pot fi devastatoare.
