Ministrul Educației Daniel David anunță că există posibilitatea unor schimbări importante în ceea ce privește Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a. Într-o serie de declarații recente, acesta a explicat că actualul format al examenului este „o problemă majoră” și că se ia în calcul fie modificarea sa radicală, fie chiar eliminarea completă – însă doar în anumite condiții.
Pe 19 mai, în cadrul conferinței de prezentare a raportului său privind starea educației, ministrul Daniel David spunea că își dorește să schimbe felul în care decurge Evaluarea Națională la finalul claselor a VIII-a. „Eu consider Evaluările Naționale că nu sunt comprehensive, nu sunt suficient de informative. Nu poți să spui, pe de-o parte, că tu vrei să promovezi cele opt competenţe-cheie, iar Evaluările Naționale le focalizezi pe două: Matematica și Limba și literatura română”, declara Daniel David, potrivit news.ro.
În declarațiile sale ulterioare, Ministrul a subliniat, însă, că o astfel de schimbare nu poate fi făcută „peste noapte” și că aceasta va depinde, în primul rând, de eliminarea discrepanțelor dintre școli, profesori și modalitățile de notare. „Când vom reuși să eliminăm aceste diferențe, atunci trebuie să schimbăm cu totul modelul de evaluare”, a declarat ministrul. În acest context, se analizează ideea ca, pe viitor, să se treacă la evaluarea elevilor pe baza portofoliului educațional – un instrument deja introdus ca obligatoriu din anul școlar 2024–2025 pentru copiii de la grupa mijlocie și elevii de clasa pregătitoare, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Un nou tip de testare, inspirat din Franța sau Italia
Pe termen mai scurt, chiar din anul școlar 2025–2026, Evaluarea Națională ar putea fi reorganizată. Daniel David spune că metodologia pentru anul viitor „nu este bătută în cuie”, iar, dacă sistemul educațional (inclusiv părinții și sindicatele) ajunge la un acord, noul model ar putea fi aplicat mai devreme.
Se iau în calcul modelul francez sau cel italian, unde testarea nu se reduce doar la două discipline. Poate fi vorba despre un test standardizat, care include subteste din mai multe domenii (nu doar matematică și limba națională) – precum științe, istorie, geografie etc. Ministrul a explicat că un test limitat, pe două discipline, „grevează parcursul educațional al copiilor” și că este esențial să fie gândit un sistem care evaluează cu adevărat ce a învățat un copil în opt ani de școală. „Nu am văzut nicăieri în Europa un astfel de examen atât de restrâns. Dacă formăm mai multe competențe, nu ar trebui să le și evaluăm pe toate, într-un mod echilibrat și corect?”
- CITEȘTE ȘI: BAC-ul și Evaluarea Națională s-ar putea da mai repede în 2025. Canicula modifică datele examenelor
Testare standardizată sau portofoliu? Poate ambele
În viziunea lui Daniel David, viitorul sistem de evaluare ar putea combina mai multe instrumente, inclusiv portofoliul și testul standardizat, într-o formulă echilibrată, care nu pune presiune inutilă pe elev. „Oricum gândim acest test, tot un moment punctual va fi. Portofoliul însă îți arată parcursul elevului – notele din gimnaziu, activități extracurriculare – și poate oferi o imagine completă”.
De asemenea, ministrul propune ca noile formule să fie testate mai devreme, prin pilotări: „Dacă ne punem de acord cu toții, nu văd de ce să amânăm. Putem pilota mai repede, vedem cum funcționează și dacă merge bine, o generalizăm. Tot ce ține de partea operațională poate fi negociat”.
Ce înseamnă asta pentru părinți
Aceste declarații anunță un proces de reformă cu impact direct asupra traseului educațional al copiilor. Fie că vorbim de un test mai complex, care evaluează mai multe competențe, fie de o eventuală tranziție spre portofoliu, este clar că Evaluarea Națională, așa cum o cunoaștem azi, va suferi transformări. Este important să urmăriți deciziile oficiale și vă informați constant, pentru a înțelege cum se vor aplica aceste schimbări și ce presupun ele pentru copilul vostru.
- CITEȘTE ȘI: Liceu de stat versus liceu privat. Experiența unei mame cu un copil la stat și altul la privat
Ce este portofoliul educațional și cum va fi folosit în România
Portofoliul educațional este un instrument care urmărește progresul elevului de-a lungul întregului parcurs școlar și cuprinde date relevante despre evoluția sa academică, dar și despre activitățile extracurriculare. În România, portofoliul a devenit obligatoriu începând cu anul școlar 2024–2025 pentru copiii care intră în grupa mijlocie și pentru elevii de clasa pregătitoare, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, articolul 66.
Potrivit legii, portofoliul educațional conține:
- rezultatele evaluărilor periodice și naționale;
- fișa de feedback semestrial;
- date despre participarea la activități extracurriculare și extrașcolare;
- documente relevante privind performanțele școlare;
- recomandări pentru traseul educațional viitor.
Acest portofoliu este gestionat de unitatea de învățământ și urmărește să ofere o imagine cât mai completă asupra abilităților, intereselor și evoluției elevului, dincolo de notele de la clasă. Practic, în loc să conteze exclusiv o medie generală sau rezultatele unui examen punctual, acest document ar putea deveni un criteriu esențial în procesul de admitere la liceu. Modelul este deja aplicat în mai multe țări europene, precum Franța sau Finlanda, unde portofoliul educațional joacă un rol central în evaluarea finală a elevilor.
