Într-o conferință de presă susținută în 16 iunie 2022 la sediul Ministerului Educației, ministrul Sorin Câmpeanu lansează o provocare publică: eliminarea notării la materiile vocaționale din gimnaziu și liceu pentru a mai potoli goana după medii mari, coronițe și festivități de premiere!
În contextul unei petiții lansate de curând de un cadru didactic din Bacău prin care se cerea eliminarea festivităților de premiere la sfârșit de an școlar, Sorin Câmpeanu lansează o propunere: eliminarea notelor la trei materii: desen, muzică și sport. Ideea nu e chiar o noutate, ea a mai fost dezbătută în 2019 la ședințele de minister.
Încă din 2019 s-a discutat despre eliminarea notelor la materiile vocaționale
În urmă cu 3 ani, când era alt ministru al educației, au existat zvonuri că se urmărește renunțarea la notarea elevilor de liceu la 4 materii: religie, sport, muzică și desen. Ministrul de atunci a negat veridicitatea acestor informații, dar au existat și voci care susțineau că ar fi o măsură de bun augur:
Ar fi normal să nu se mai pună presiune pe elevi cu aceste discipline care sunt vocaționale. Nu este normal ca un profesor de sport să-l noteze pe copil cu o notă mai mică dacă nu se încadrează într-un anumit barem. Ei trebuie să fie motivați să vină la ora de sport. În ultimul timp, din ce în ce mai mulți copii nu vin la ora de sport pentru că se pune presiune să se îndeplinească niște parametri, așa că își iau scutire și nu mai fac mișcare.
Iulian Cristache, președintele Federației de Părinți din Preuniversitar
Timpul a trecut, dar propunerea a rămas într-un sertar al oficialilor și iată că este acum lansată într-o provocare publică, în încercarea de a se găsi un echilibru între cei care susțin competiția și performanța și cei care văd în asta un motiv de discriminare.
Sorin Câmpeanu propune eliminarea notelor la: muzică, desen și sport
Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a spus în cadrul conferinței de presă, că festivitațile de premiere reprezintă un aspect tradițional în sistemul de învățămant românesc și un aspect la care țin foarte mulți părinti și profesori.
„Pe de altă parte, avem competiția care trebuie să fie încurajată”, a spus ministrul, recunoscând în același timp că apar probleme atunci când „competiția este dusă la vârste foarte fragede”.
Din declarațiile ministrului Educației ar reieși faptul că părinții sunt cei care pun presiune pe sistem ca, la finalul anului școlar, copiii lor să aibă note mari.
Pentru coroniță, pentru o diplomă, pentru a intra la un „liceu bun” sau pur și simplu pentru orgoliul personal. Soluția propusă în cadrul unei conferințe de presă ar fi stoparea goanei după note chiar prin eliminarea notelor la materiile vocaționale: muzică, sport și desen.
Nu trebuie să ducem competiția la vârste foarte fragede, acesta este punctul meu de vedere. Nu trebuie să demotivam elevii prin exagerarea importanței acordate acestor festivități de premiere. Una dintre soluțiile pe care vă invit să le luați în calcul ar fi aceea a diminuării goanei pentru note, prezentă mult prea mult, din păcate, în scoala românească, păriții care vor neapărat note mari pentru copiii lor, sunt subiectivi. Acest lucru s-ar putea rezolva, spre exemplu, dacă în gimnaziu nu am mai acorda note la discipline precum muzică, desen, educație fizică, ci am da calificative. Dând calificative cu Admis / Respins, o mare parte din aceasta competiție, care nu este din spectrul competițiilor benefice, ar putea fi eliminată. Este o provocare pe care o lansez public.
Sorin Câmpeanu, ministrul Educației
Educația românească în plină schimbare: fără note, fără teze, fără semestre, fără strategie
După ce Ministerul Educației a anunțat structura viitorului an școlar (organizată pe module și nu pe semestre), precum și eliminarea tezelor la modalitate de evaluare sumativă, propunerea recentă de a elimina notele de la materiile vocaționale nu face decât să împartă opinia publică în două tabere. Încă o dată!
Dacă stăm să ne gândim bine, schimbarea este oricând binevenită într-un sistem îmbătrânit, dar aceasta trebuie făcută strategic, organizat, în baza unei analize obiective a realității din școli. N-ar trebui să mai băgăm sub preș faptul că avem la catedră profesori care nu reușesc să ia un 5 la examenul de titularizare, că există bullying în majoritatea unităților școlare, că unii elevi nu intră în Evaluarea Națională sau în Bacalaureat, ca să nu strice reputația școlii din cauza notelor mici pe care le-ar putea lua.
Da, putem elimina tot ce ni se pare în plus, chiar și mediile de la muzică, desen și sport, dar ar fi bine să eliminăm mai întâi clasele aglomerate, comisiile inutile din școli, programa stufoasă la majoritatea materiilor, notele date pe un buchet de flori, părinții care, în unele clase, ajung să agreseze un profesor, plagiatele de la examenele de licență ori dizertație ale profesorilor.
„Vorbim despre faptul că avem programe supraîncărcate, ceea ce este corect. Dar problema este cât le descărcăm, pentru că nu trebuie să ajungem în cealaltă extremă. Toate aceste lucruri ar trebui să le facem având în minte elevul concret, căruia să îi potrivim acest sistem pentru ca el să funcționeze. Ceea ce vreau să spun este că dacă pui motorină unei mașini care merge pe benzină, motorina nu este greșită, dar nu are ce căuta la o mașină pe benzină. Așa se întâmplă și aici: anumite schimbări s-ar putea să nu se potrivească pentru că nu sunt în acord cu ceea ce se întâmplă în sistem, ar trebui văzut ca un tot.”
Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București
CITEȘTE ȘI: Școala începe pe 5 septembrie. Cu ce schimbări mai vine anul școlar 2022-2023
Ce facem cu elevii care chiar au talent la muzică, desen și sport?
Școlile gimnaziale și liceele românești au și elevi pentru care aceste materii vocaționale au o importanță reală. Teoretic aceste materii sunt introduse în programa obligatorie tocmai pentru a-i ajuta pe copii să-și descopere aptitudinile în cele trei domenii.
Ce le spunem acum? Că vocația e doar un moft? Că poate fi „admis” sau „respins” pentru talentul său? Că ministrul Educației consideră darul lor de la natură ca fiind neesențial și reprezintă doar o modalitate de a avea o medie mai mare la final de an?
Asta înseamnă că notele nu s-au dat niciodată „pe bune”, nu?! Că nu s-au respectat planificările anuale de predare, că nu s-au aplicat itemii standard de evaluare, că mii de elevi de gimnaziu și de liceu n-au bătut măsura unui cântec timp de 4 ani, că nu știu că „#” înseamnă diez și nu hash tag, că n-au mai cumpărat părinții acuarele de când erau la clasele primare.
Dacă materiile vocaționale s-ar fi predat și evaluat în mod real și corect la cele două niveluri de învățământ, cu siguranță n-am mai fi avut această dezbatere publică, ministrul n-ar mai fi arătat cu degetul pe părinți, părinții n-ar mai fi pus presiune pe profesori, profesorii pe copii și tot așa! Parcă am fi în povestea „Ridichea uriașă”: tragem cu toții de o biată legumă și uităm ce contează cu adevărat: copilul trebuie să se afle în centrul tuturor schimbărilor educaționale!
