Elevii de gimnaziu și liceu pierd zilnic câte cinci ore pe TikTok. Care sunt efectele utilizării exagerate a tehnologiei

Laura Bogaciu, redactor
scris pe
fata-cu-laptop-pe-picioare
Cele mai utilizate platforme online și rețele sociale în rândul elevilor de gimnaziu și liceu sunt Instagram, urmat de WhatsApp, TikTok și YouTube. Sursa foto: Shutterstock

Un procent de 60,1% dintre elevii din clasele primare (a III-a și a IV-a), 83,5% dintre cei de gimnaziu și 95,7% dintre cei de liceu folosesc zilnic internetul. Perioada de timp petrecută pe internet crește proporțional cu vârsta. Dacă cei mici stau cu ochii în ecrane, în medie, două ore pe zi, elevii de gimnaziu petrec zilnic patru ore în acest fel, iar cei de liceu aproape șase ore.

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a lansat studiul „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”. La sondajul pentru culegerea informațiilor, realizat îin perioada ianuarie – septembrie 2024, au participat 1.852 de elevi (552 de elevi de clasele a III-a și a IV-a, 740 de elevi de gimnaziu și 560 de elevi de liceu), eșantion considerat reprezentativ la nivel național pentru populația de elevi.

Mai mult de cinci ore pe zi cu ochii pe TikTok

Din răspunsurile participanților la studiu a reieșit că elevii din clasele primare, a III-a și a IV-a, folosesc cel mai mult Youtube, WhatsApp și Roblox. Din această categorie de elevi, un procent foarte mic, de numai 2,2%, au susținut că nu au cont pe nicio platformă sau rețea socială. Deși sunt utilizatori de platforme și rețele sociale, doar 29% dintre ei au afirmat că știu să dea report postărilor care îi sperie, supără sau deranjează, și numai 28% știu să seteze conturile ca să fie private sau disponibile doar pentru familie și prieteni.

Cele mai utilizate platforme online și rețele sociale în rândul elevilor de gimnaziu și liceu sunt Instagram, urmat de WhatsApp, TikTok și YouTube. Un sfert dintre ei sunt utilizatori consecvenți ai platformei TikTok, pe care petrec, într-o zi obișnuită, mai mult de cinci ore. Cu toate acestea, doar doi din zece elevi spun că și postează conținut pe această platformă, majoritatea fiind doar consumatori de conținut.

Subiectele despre care elevii se consideră mult sau foarte mult informați sunt: trendurile și memele de pe rețelele sociale, sănătate, pop culture, influencerii și comunitățile online, educație și sport. 

Profesorii sunt mai de încredere decât internetul

Subiectele asupra cărora elevii de gimnaziu și liceu consideră că nu sunt deloc sau sunt foarte puțin informați sunt politica din țară, alegerile din 2024 în România și politica externă. Asta poate și pentru că cele mai puțin utilizate surse de informare de către elevi sunt presa scrisă (ziare și reviste), presa online și radioul. Opt din zece elevi de gimnaziu și liceu nu citesc presa scrisă, șapte din zece nu folosesc radioul ca sursă de informare, și peste șase din zece elevi de liceu și opt din zece elevi de gimnaziu nu apelează deloc la presa online. 

În ceea ce privește verificarea informațiilor gasite pe internet, cinci din zece elevi de gimnaziu și opt din zece elevi de liceu au declarat că acordă atenție surselor acestora. Cu toate astea, pentru cei mai mulți dintre ei acest proces de verificare se limitează la consultarea mai multor surse, fără să pună sub semnul întrebării credibilitatea acestora. Din studiu mai reiese faptul că printre primele persoane cărora li se adresează pentru a verifica informațiile, sunt profesorii.

Tehnologia nu e un lucru rău dacă nu se abuzează de ea

Despre efectele negative ale abuzului folosirii ecranelor s-a vorbit și se vorbește aproape permanent. De multe ori, însă, fără efect. Părinții le permit copiilor din ce în ce mai mici să folosească telefoane și tablete, pentru că reprezintă o soluție convenabilă pentru ei atunci când copilul este plictisit sau are o criză de furie. Însă timpul petrecut în fața ecranelor, dacă este în exces, indiferent de vârstă, are efecte devastatoare asupra sănătății copiilor.

În esență, gadgeturile nu sunt un lucru rău. Până la urmă, sunt instrumente utile și esențiale pentru comunicare, cercetare, învățare și divertisment. Copiii de azi sunt „nativi digitali”, nu se poate și nici nu trebuie să li se interzică total folosirea lor, mai ales că este nevoie de ele în procesul de învățare. Atenția ar trebui, însă, îndreptată către utilizarea lor într-un mod echilibrat. Sunt nenumărate dovezi care sugerează că timpul îndelungat petrecut zilnic în fața ecranelor duce la tulburare de dependență. Iar efectele acestei dependențe sunt insomnia, durerile de spate, problemele de vedere, durerile de cap, creșterea sau pierderea în greutate, anxietatea, sentimentele de vinovăție și izolarea socială.

Dependența de ecrane micșorează creierul

Efectele pe termen lung ale acestor simptome pot fi la fel de severe precum leziunile cerebrale. De fapt, studii multiple care explorează efectele tulburării de dependență de ecran au dovedit că creierul copiilor se micșorează sau pierde țesut în lobul frontal, striat și insulă, zone care ajută la guvernarea planificării și organizării, suprimarea impulsurilor inacceptabile din punct de vedere social și capacitatea de a dezvolta compasiune și empatie, se arată într-un articol publicat în NeuroHealth.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa