„În ultimele săptămâni, au fost diagnosticați, la noi în Compartimentul de Primiri Urgențe al INSMC, foarte mulți copii cu infecție produsă de streptococ beta-hemolitic grup A (GAS)“, își începe postarea dr. Mihai Craiu pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii. Streptococul de grup A este cel mai des întâlnit la suprafața pielii și în interiorul gâtului și reprezintă o cauză comună de infecții atât la copii cât și la adulți. Iar cea mai frecventă boală cauzată de această infecție este scarlatina.
Scarlatina este o boală infecțioasă care apare în pandemii. Școlile și grădinițele sunt terenul preferat al acestei boli contagioase care pare să afecteze băieții, mai degrabă decât fetele. Conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile, lunile în care apar cele mai multe cazuri în România sunt mai-iunie și noiembrie-decembrie.
Acum un secol, scarlatina ucidea. În 2020, anul, imediat următor pandemiei de COVID-19, s-au înregistrat 349 de cazuri confirmate de scarlatină. În 2021, doar 21. Cu doi ani în urmă, înainte de instituirea măsurilor oficiale de minimalizare a riscului de transmisie a virusului SARS-CoV-2 – purtarea măștilor în spații închise, spălatul mâinilor, tusea în batista de unică folosință – numărul cazurilor de scarlatină confirmate de laborator a fost de 1.530. Aproximativ egală cu cele din 2018.
Pandemia a părut să ducă la dispariția din circulație a tuturor agenților patogeni a căror transmitere este facilitată de mâini murdare și nerespectarea etichetei tusei/strănutului. Spălatul mâinilor, dezinfectarea suprafețelor (deseori excesivă) și purtatul măștilor au fost „responsabile“ pentru scăderea majoră a cazurilor de boli infecțioase la copil în 2020-2022. Odată cu renunțarea la măsurile oficiale de minimalizare a riscului de transmisie a virusului SARS-CoV-2, în martie 2022, au revenit „bunele“ obiceiuri și aproape nimeni nu a mai respectat setul de indicații de prevenție. Căci, vorba aia, am scăpat de dictatura medicală…
Dr. Mihai Craiu, medic pediatru la Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului
Ce este infecția cu streptococ beta-hemolitic grup A (GAS)
Streptococul beta-hemolitic de grup A este o bacterie comună, omniprezentă. Multe persoane sunt purtătoare sănătoase ale acestei bacterii, fără să prezinte simptome. Infecțiile streptococice sunt destul de frecvente. Infecția streptococică nu dă doar scarlatina. Sunt multe infecții, cu diverse localizări. De cele mai multe ori provoacă forme ușoare, care nu necesită spitalizare.
Se cunosc mai mult de 80 de tipuri de streptococi de grup A, fiecare determinând diverse afecțiuni. Unele dintre cele mai frecvente infecții cauzate de streptococii de grup A includ:
- ORL – amigdalite, faringite, sinuzite, otite, rinite, mastoidite, adenoite;
- respiratorii – laringite, bronșite, pneumonii;
- cardiovasculare – endocardită, pericardită;
- digestive – toxiinfecțiii, apendicite, coleciste, peritonite, abcese;
- genito-urinare – infecții renale, vezicale uterine;
- ale sistemului nervos – meningită;
- scarlatină;
- septicemie;
- sindromul de șoc toxic (SST).
3 simptome caracteristice scarlatinei
Scarlatina este o boală ce poate afecta acei copii care au avut o infecție cu streptococ în gât sau o infecție streptococică la nivelul pielii. Bacteria streptococică (streptococul de tip A) produce o toxină care cauzează apariția unor bubițe roșii pe piele. De asemenea, ganglionii de sub bărbie și de pe părțile laterale ale gâtului sunt inflamați și dureroși la pipăit. Deși debutează cu febră (39-40 °C), dureri în gât și vărsături, există 3 semne care o diferențiază de alte boli infecțioase.
- În primele zile ale infectării, limba se acoperă de un strat albicios. În a doua zi se descuamează dinspre margini spre bază, în a treia zi se descuamează vârful și limba capătă o culoare roz, ca zmeura.
- Gâtul (la interior) este roșu, cu pete albe sau puroi.
- Apar pe piele, de regulă în zona inghinală și axială, pete roșii, aspre la pipăit. Erupția îți face apariția, de regulă, după 24-48 de ore de la debut.

Ce analize pot confirma diagnosticul?
Exsudatul faringian este analiza care se recomandă pentru a confirma scarlatina după apariția simptomelor sau înainte, în cazul în care în comunitatea pe care o frecventează copilul au apărut cazuri. Trebui să știi că acesta se recoltează dimineața, înainte de masă (sau de începerea tratamentului) și fără să spălăm dințișorii.
Scarlatina mai poate fi confirma și în urma unei analize de sânge. Existența streptococului beta-hemolitic relevă un VSH accelerat și un număr crescut de leucocite neutrofile (PMN) și eozinofile (EO). I se vor face și examene de urină.
Care este tratamentul pentru scarlatină
„Infecția cu GAS este contagioasă și uneori poate evolua foarte grav. În istoria modernă a României există povestea tragică a prințesei (fiica regelui Carol I) care a murit la 4 ani de scarlatină…“, scrie dr. Mihai Craiu pe Spitalul Virtual pentru Copii. Și adaugă: „Dar acum scarlatina este tratabilă! Nu există niciun motiv de panică deoarece nu a fost identificată nici o tulpină de GAS rezistentă la peniciline. Putem folosi cu succes, la sfatul medicului, Penicilină V sau Amoxicilină. Iar la cei cu alergie la penicilină, dar fără istoric de anafilaxie, ar putea fi folosite cefalosporinele de generație I. Practic nu exista tulpini rezistente. Despre macrolide, numai de bine… Le putem utiliza cu succes, dacă antibiograma dovedește că GAS nu este rezistent la acestea (eritromicină, azitromicină sau claritromicină).
Și trebuie să fim calmi. Panica nu ajută la nimic. Nici autodiagnosticul…“
- CITEȘTE ȘI: Streptococul Beta Hemolitic. De la infecții minore la probleme care pun în pericol viața
Cum evoluează scarlatina cu tratament
Scarlatina este o boală cu o evoluție autolimitată (se remite spontan la 14 zile de la episodul acut). Administrarea antibioticului previne însă extinderea streptococului la alte organe și sisteme ale corpului, adică previne apariția formelor complicate pe care le poate da această infecție.
Scarlatina se tratează cu ajutorul antibioticelor care se administrează timp de minimum 10 zile. Nu administrați tratamentul fără control medical și confirmare în urma analizelor! Și mergeți la medic cât mai devreme, pentru a primi diagnosticul potrivit și tratamentul necesar.
Copilul se consideră vindecat dacă după 21 de zile de la debutul bolii, la două examene bacteriologice consecutive ale exsudatului faringian nu s-a mai depistat streptococul hemolitic și dacă examenele de urină au fost normale.
„NU se tratează cu antibiotice purtătorii sănătoși decât dacă sunt într-un focar de scarlatină la grădiniță/școală“, adaugă medicul Mihai Craiu într-un comentariu la postarea sa.
Dacă ți-a plăcut acest articol despre scarlatina la copii, te-ar putea interesa și:
- De ce sunt atâția copii bolnavi în toamna-iarna 2022?
- De ce apare și cum se tratează tusea prelungită la copii
- Dr. Adrian Marinescu: „Nu scarlatina a omorât copiii din Marea Britanie, ci șocul toxic apărut în urma infectării cu streptococul de grup A.“ Tot ce trebuie să știi despre infecțiile streptococice