În fiecare an, în România, peste 10.000 de copii suferă arsuri care necesită asistență medicală de urgență, potrivit estimărilor medicilor de la Clinica de Chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă și arsuri de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Grigore Alexandrescu” din București. În jur de 100 de copii și tineri ajung în situații critice și au nevoie de luni sau chiar ani de internare pentru tratament și recuperare.
Dintre toate tipurile de arsuri, electrocutarea este cea mai rea, a spus prof.dr. Dan Mircea Enescu, medic primar de chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă și arsuri, la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Grigore Alexandrescu” din București. Dr. Enescu este șeful Clinicii de Chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă și arsuri din cadrul acestui spital.
Specialistul atrage atenția asupra faptului că electocutarea reprezintă un risc mai ales la vârsta adolescenței când, din teribilism sau la provocările anturajului, mulți tineri ajung să se electrocuteze urcându-se pe garniturile de tren. Iar dacă în urmă cu câteva decenii electrocutarea era întâlnită mai ales la adolecenți proveniți din familii sărace, acum, adolescenții din familii înstărite sunt principalele victime, a punctat profesorul Enescu. O a doua cauză de arsuri în rândul acestei categorii de vârstă o reprezintă petardele. În unele cazuri, a mai spus medicul, rezultatul este fatal, în timp ce, în altele, rămân sechele majore, iar recuperarea este anevoioasă și se întinde pe ani.
Unul din patru români își lasă copiii nesupravegheați
Principala cauză a producerii arsurilor la copii este neglijența sau neatenția părinților. Un sondaj IRES, realizat pentru Inspectoratul pentru Situații de Urgență, a arătat că unu din patru români recunoaște că își lasă copiii mai mici de 10 ani nesupravegheați în locuință.
”Este imperios necesar să educăm părinții în ceea ce privește pericolul producerii de arsuri la copii. Prevenția este vitală, la fel și intervenția rapidă și corectă, care poate face diferența dintre viață și moarte, precum și dintre o cicatrice discretă și semne vizibile pentru tot restul vieții”, a declarat prof.dr. Dan Mircea Enescu. Specialistul admite că, deși numărul copiilor care suferă arsuri este din ce în ce mai mic, de la an la an, el continuă să fie ridicat.
Potrivit unei statistici realizate în cadrul campaniei ”Stop arsuri!” – de responsabilizare privind arsurile la copii – majoritatea pacienților pediatrici cu vârsta sub patru ani, spitalizați pentru arsuri, au suferit leziuni prin contact cu lichide fierbinți – 65% – sau prin contact cu obiecte încinse – 20%. De foarte multe ori, copiii de peste patru ani sunt expuși arsurilor prin flacără deschisă, cauzate de jocul cu chibriturile sau brichetele. Copiii și tinerii din mediul rural sunt mai expuși acestui tip de arsuri din pricina implicării lor în activități gospodărești de la vârste fragede, cum ar fi aprinderea și întreținerea focului.
Mituri privind arsurile
În cadrul campaniei mai sus citate, au fost realizate o cercetare de piață și un studiu calitativ din care a rezultat că românii nu știu să acorde primul ajutor. Există trei atitudini în fața arsurilor, a declarat prof. dr. Emanoil Ceaușu, secretarul Academiei de Științe Medicale din România: ”Putem să nu facem nimic, putem să facem ce am auzit de la alții, înrăutățind situația și să facem ceea ce trebuie.”
Profesorul Ceaușu a enumerat câteva dintre miturile la care apelează românii atunci când suferă arsuri: fie pun substanțe grase pe rană, fie pun gheață, oțet sau apă oxigenată, fie pun frunze de varză. Toate aceste soluții sunt greșite, a avertizat medicul. ”Aplicarea de frunze de varză duce la suprainfectări bacteriene. Iar spargerea acelor bășici care se formează în urma arsurilor este dăunătoare”, a explicat Ceaușu.
Cercetarea de piață a arătat că 9% dintre părinți au aplicat pe arsurile copiilor lor unt, ulei, miere sau alte produse din gospodărie, iar alte 9 procente nu au aplicat nimic. Peste 54% dintre respondenți au declarat că nu au fost informați privind acordarea primului ajutor în caz de arsuri.
- CITEȘTE ȘI: Primul ajutor în cazul arsurilor la copii
Copil mic, riscuri mari
Profesorul Ceaușu explică regulile de prim-ajutor în cazul arsurilor. Prima recomandare este aceea de a supune arsura unui jet de apă rece, timp de 10-20 de minute. Apoi, aplicarea de comprese sterile sau de folie alimentară din plastic, neaderentă, sau utilizarea spray-urilor speciale împotriva arsurilor. Compresa sterilă trebuie, din când în când, umezită cu apă, pentru a rămâne neaderentă. Iar pansarea rănii – în cazul antebrațului, de exemplu – începe de la partea mai subțire a acestuia către cea mai groasă.
Un lucru important de știu este că, cu cât copilul este mai mic, cu atât riscul în caz de arsură este mai mare. ”Arsura nu are simptome. Copilul cu vârsta sub 4-6 ani trebuie să ajungă rapid într-un centru de tratament specializat”, a avertizat prof.dr. Dan Mircea Enescu.
Cum se acordă primul ajutor
Cinci pași trebuie urmați atunci când copilul suferă o arsură.
1. Îndepărtăm copilul de lângă sursa arsurii. În cazul electrocutării, se impune deconectarea rapidă a sursei de curent electric. Sau deconectarea victimei de la sursă, prin folosirea unor materiale neconductoare – lemn, cauciuc. Aceasta pentru a evita electrocutarea adultului care intervine. Hainele se scot cu grijă, fără a forța, dacă sunt lipite de piele.
2.Protejăm zona arsă și starea generală a copilului. Arsura se acoperă cu bandaje sterile. Dacă nu avem, putem pune o pânză curată și uscată. Menținem o temperatură constantă a corpului copilului – pentru a evita efortul de termoreglare. Îl învelim cu materiale ușoare, dar doar după ce zona afectată a fost protejată. Hidratăm copilul cu apă, pentru că în cazul arsurilor, corpul pierde o cantitate importantă de lichide.
3. Evaluăm severitatea arsurii folosind metoda palmei. În cazul acestei reguli, se consideră că suprafața palmei, cu tot cu degete, reprezintă 1% din suprafața corporală totală a unei persoane. În evaluarea suprafeței arse, utilizăm dimensiunea palmei copilului. Palma copilului reprezintă 1% din totalul suprafeței sale corporale. În situația în care arsurile se asociază cu inhalație de fum și cu arsuri de căi respiratorii, față de suprafața calculată folosind metoda palmei, se adaugă un plus de 10-20%.
4. Folosim doar apă pentru zona afectată. În cazul arsurilor termice, zona afectată se răcește cu apă rece, timp de cel puțin 10-20 de minute, evitând aplicarea gheții. În cazul arsurilor chimice, spălarea se face cu apă în flux continuu, la temperatura de 25-30 de grade Celsius, timp de 30-60 de minute. Nu băgăm copilul direct în cada umplută cu apă, pentru a evita hipotermia!
În cazul arsurilor pe o suprafață mai întinsă se pot aplica comprese îmbibate cu apă la temperatura camerei.
5. Sunăm la 112! Atunci când sunăm, este important să dăm operatorului informații concrete: tipul de arsură – termică, chimică, electrică – suprafața și starea generală a copilului – dificultăți de respirație, pierderea cunoștinței, vârstă, probleme medicale.
Dacă timpul estimat până la sosirea ambulanței este mai mare de 30 de minute, e important să cerem sfaturi despre măsurile care trebuie luate pentru a proteja copilul.
Recomandări importante:
- Veziculele formate în urma arsurilor nu se sparg deoarece oferă protecție naturală.
- Nu se utilizează unguente, soluții sau substanțe pe zona afectată, precum ulei, lapte sau produse din gospodărie!
- Un kit de prim ajutor ar trebui să existe în fiecare casă în care există un copil. Kit-ul poate fi utilizat în caz de arsuri ușoare sau medii. Kit-ul ar trebui să conțină: comprese sterile, pentru acoperirea arsurilor; mănuși de unică folosință, dezinfectanți locali; pătură izotermă, gel sau unguent calmant pentru arsurile ușoare, plasturi de diferite dimensiuni, fașă, bandaj elastic de diferite dimensiuni, foarfecă.
În cadrul campaniei ”Stop arsuri!” a fost înființat Registrul Național Unic al Pacienților Arși, un instrument digital util care permite urmărirea pe termen lung a acestora, indiferent de centrul unde au fost tratați și de domiciliul pacientului. Astfel, dacă un pacient se mută în alt oraș sau își schimbă medicul, istoricul medical îl va urma. Noul medic va ști ce intervenții a mai făcut pacientul, ce medicamente a primit și la ce proceduri a mai fost supus.
În cadrul campaniei derulate de Clinica de Chirurgie plastică, 700 de familii din mediiile defavorizate au beneficiat gratuit de truse de prim ajutor în caz de arsură, dar și de instruire din partea personalului medical, cu privire la acordarea primului ajutor. Mai mult de 100 de copii cu arsuri grave au primit echipamente compresive, unguente și tratament de ultimă generație pentru reducerea cicatricilor post arsură.
