Federația Națională a Părinților – Edupart a trimis Guvernului o scrisoare deschisă în care cere retragerea proiectului de reducere a burselor, consultare publică reală și păstrarea raportării cuantumurilor la salariul minim brut. Documentul citează statistici oficiale ce plasează România pe ultimele locuri la abandon școlar și rezultate PISA, argumentând că bursele rămân singurul mecanism rapid de compensare a inegalităților socio-economice. Organizația avertizează că tăierea burselor va accentua inechitățile.
Scrisoarea include cifre oficiale referitoare la sistemul educațional românesc. Astfel, România înregistrează o rată de abandon școlar timpuriu de 16,6 % în 2022, comparativ cu media europeană de 9,5 %. La evaluarea PISA 2022, România se situează cu peste 50 de puncte sub media OECD. Numărul total de elevi și studenți a scăzut de la 3.712.000 în 2018-2019 la 3.466.500 în 2023-2024.
Un sondaj realizat de federație, cu participarea a peste 20.000 de părinți, indică faptul că 70,45 % dintre respondenți consideră că statutul social al familiei influențează în mare măsură rezultatele școlare ale copiilor.
România la coada Europei: cifre oficiale din sondajul realizat de Federația Națională a Părinților – Edupart
Federația Edupart afirmă, într-un sondaj la care au răspuns peste 20.000 de părinți, că 70,45% consideră statutul social decisiv pentru rezultatele școlare, iar tăierea sprijinului va lăsa copiii din medii sărace fără motivație financiară. Rata de părăsire timpurie a școlii a urcat la 16,6% în 2022, cu 7,1 puncte peste media UE, potrivit datelor invocate de Edupart. În același an, testarea PISA a plasat elevii români la peste 50 de puncte sub media OECD, confirmând decalaje de literație și matematică persistente.
Populația școlară și universitară a scăzut cu 245.500 de copii și tineri între 2019 și 2024, pe fondul migrației și al demografiei negative. Pentru familiile vulnerabile, bursele au funcționat ca o „ancoră” ce reduce riscul de abandon: 52% din bugetul total a mers în 2024 către burse sociale, arată o analiză digi24.ro. Organizația solicită publicarea studiilor de impact și menținerea indexării burselor la salariul minim, avertizând că lipsa de transparență reproduce greșelile politicilor anterioare.
În contextul presiunilor bugetare, premierul Ilie Bolojan a spus că fondul burselor s-a apropiat de un miliard de euro anual și trebuie „reconfigurat”. Criticii replică însă că austeritatea lovește exact în elevii cu risc de abandon și în performerii internaționali, adâncind decalajul rural-urban.
Cum funcționa sistemul de burse și ce pierd elevii acum
Metodologia-cadru OME 5518/2024 prevedea șapte tipuri de burse:
- Bursa de excelență olimpică I
- 3.700 lei/lună pentru medalii de aur la olimpiade internaționale;
- 2.775 lei pentru medalie de argint;
- 1.850 lei pentru mențiune;
- 925 lei pentru locuri de top la competiții internaționale.
- Bursa de excelență olimpică II
- 700 lei/lună la nivel național.
- Bursa de merit
- 450 lei/lună pentru elevii cu rezultate individuale sau premii în concursuri oficiale.
- Bursa de reziliență
- 300 lei/lună, destinată elevilor cu situație școlară modestă.
- Bursa socială
- 300 lei/lună, acordată elevilor din medii defavorizate.
- Bursa tehnologică
- 300 lei/lună, pentru elevii din învățământ profesional/dual.
- Bursa pentru mame minore
- 700 lei/lună. Bursa pentru mame minore este prevăzută separat ca sprijin dedicat.
Aceste cuantumuri sunt valori minime garantate de lege; în anumite cazuri, consiliile școlare pot suplimenta sumele prin bugetele locale.
Bursele de excelență și de merit s-au acordat în anul școlar 2024-2025 pe baza unei liste de peste 160 de olimpiade și 70 de concursuri școlare și sportive, inclusiv competiții ale liceelor cu program sportiv. Un elev medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Fizică primea, lunar, echivalentul salariului minim brut, bani care acopereau pregătirea suplimentară, echipamentele și transportul.
Reforma propusă de ministrul Daniel David prevede eliminarea burselor de excelență, păstrarea burselor sociale și reducerea burselor de merit la maximum 15% dintre elevii unei clase, cu media minimă 9. Pentru un copil care câștigă premiul I la etapa județeană a Olimpiadei de Matematică – bursă de merit garantată până acum – pierderea anuală ar depăși 4.500 lei, echivalentul costurilor unei tabere de pregătire sau al unui laptop performant. În noul cadrul legislativ, Ministerul promite doar „premii ușor mărite” la final de competiție pentru olimpici, fără sprijin lunar, ceea ce, spun părinții, mută cheltuielile constante către familie.
Cronologia politică a burselor școlare: de la pragul 9,50 la „top 15%”
Istoria recentă a burselor arată schimbări bruște, dictate mai degrabă de contexte electorale decât de evaluări pedagogice. În ianuarie 2021, ministrul Sorin Cîmpeanu a dublat bursele de merit, dar a ridicat pragul de la media 8,50 la 9,50, restrângând drastic numărul beneficiarilor. La finalul lui 2022, sub mandatul Ligiei Deca, Guvernul a extins bursele de merit la primii 30% din fiecare clasă, indiferent de medie creând paradoxul „merit pentru medii sub 5” și generând peste 8.500 de cazuri de burse sub media de trecere.
În 2024, aceeași administrație a introdus bursa de reziliență de 300 lei, destinată elevilor cu performanțe medii și a indexat cuantumurile la salariul minim. Această bursă recompensa elevii cu medii de cel puțin 7, în limita maximă de 30% din clasa respectivă. Elevii aflați în situații medicale severe erau incluși cu prioritate, iar condițiile de comportament și frecvență școlară au fost obligatorii pentru menținerea bursei.
În ianuarie 2025, Ministerul Educației și Cercetării raporta peste 1.400.000 de burse acordate în învățământul preuniversitar (excluzând preșcolarii și postliceali) pentru anul școlar 2024-2025. Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că sistemul de burse este adevăratul motor financiar al creșterii recente: bugetul a ajuns la 6,4 miliarde lei în 2025 (aproximativ 1,2 miliarde euro), cu un număr record de beneficiari, peste 1,4 milioane de elevi. Ca urmare, din toamna anului școlar 2025-2026, patru din cele șapte categorii de burse (cei șase inițiali + bursa pentru mame minore) urmează să dispară – vor rămâne doar bursa de merit și bursa socială. Criticii din mediul academic avertizează că „tăierea burselor fără criterii clare” riscă să demotiveze atât excelența, cât și perseverența, în timp ce economiile la buget rămân incerte.
Vocea părinților a fost ascultată
În mediul online, jurista și activistă Nicoleta Nidelea Vaia, mamă de elev, a atras atenția cu o postare intitulată „Despre burse, cu sinceritate”, în care subliniază că bursele de merit reprezintă nu doar un ajutor financiar, ci și o recunoaștere simbolică: „În ochii copiilor, bursa e dovada că munca lor contează”. Mesajul a fost preluat de grupuri de părinți din toată țara și integrat în apelurile Edupart pentru menținerea schemei burselor și dialog real.
Ministerul Educației și Cercetării organizează astăzi, 4 iulie 2025, de la ora 13:00, o dezbatere publică online dedicată proiectului privind bursele de excelență olimpică și alte măsuri bugetare. Evenimentul este deschis publicului și permite intervenții și propuneri de la părinți, ONG-uri, cadre didactice și experți. Înscrierea se face prin e-mail până la ora 11:00, scrie edupedu.ro.
Aceasta reprezintă prima reacție concretă a autorităților la apelurile Edupart și altor organizații – o ocazie de transparență și dialog real asupra viitorului sistemului de burse școlare. Rămâne de văzut dacă această dezbatere va clarifica, definitiv, ce se va întâmpla cu bursele de excelență olimpică și dacă va răspunde preocupărilor exprimate în scrisoarea Edupart și în protestele părinților.
