România se află în fața unui paradox: deși tinerii sunt considerați viitorul, vocea lor este încă adesea marginalizată. În contextul alegerilor din 2024–2025, o dezbatere despre implicarea civică a adolescenților și a tinerilor a devenit nu doar necesară, ci și urgentă. Cu toate acestea, la Colegiul Național Gheorghe Șincai din București o profesoară care și-a susținut una dintre eleve să scrie despre importanța votului a fost apostrofată de directorul adjunct al instituției.
Alexandra Chirea, profesoară la Colegiul Național Gheorghe Șincai, a rugat-o pe una dintre elevele sale, despre care știa că este implicată civic, să scrie un articol despre implicarea tinerilor de peste 18 ani în procesul de vot. În urma publicării articolului, profesoara a primit un mesaj de la Daniel Cergan, director-adjunct al instituției și profesor de religie, în care era certată:
„Prieteni, tocmai am primit mesaj de la directorul adjunct, să mă tragă de urechi, că, cică, elevă mea face propagandă, repet, propagandă politică, că îndeamnă lumea la vot și spune că e elevă la Șincai în articolul pe care l-am postat mai devreme.”
Informare vs. propagandă
„Ieri, Gabi Bartic (activistă în zona de educație, n.r.) mi-a scris și m-a întrebat dacă am vreun elev care a fost la vot și care vrea să vorbească despre importanța votului și cum vede implicarea civică a celor de 18 ani, că tot zicem noi că nu ies la vot tinerii. Și am întrebat-o pe Melisa, știind că e implicată civic, dacă vrea. A zis da. Acum aflu că e rău să faci asta, ca profesor. Că cică e propagandă să îndemni lumea să iasă la vot, să explici de ce e important să te informezi înainte să votezi și de ce e bine să mergi la vot. De-aia am ajuns aici, vă spun cu tristețe. Pentru că nu vorbim cu copiii.
Ne e frică și de umbra noastră. În școală trebuie să se vorbească despre importanța votului și despre pericolul dictaturii. Propaganda înseamnă cu totul și cu totul altceva. Domnule ministru, eu am înțeles mesajul dumneavoastră. Sau cel puțin cred că l-am înțeles. Dacă greșesc, vă rog să îmi spuneți dumneavoastră sau cineva din jurul dumneavoastră. Am încredere că veți judeca corect și că, dacă ați citi articolul elevei mele, ați fi mândru de ea, exact așa cum sunt și eu. Așa cum ar trebui să fie orice școală și orice director. Nu e prima oară când pățesc asta, domnule ministru. Colegei mele i s-a reproșat că a vorbit cu copiii despre cum a apărut fascismul. Același director adjunct. Știu că sunteți foarte ocupat. Dar poate, cine știe, decideți să mergeți la firul ierbii, în școli. Eu va aștept la Șincai. Am multe, foarte multe să va povestesc”, a explicat profesoara în mesajul său pe social media.
- CITEȘTE ȘI: Cum îi vorbești copilului despre vot. Tips& triks de la un profesor și de la un sociolog
Directorul adjunct, Daniel Cergan, a catalogat intervenția sa în demersul profesoarei drept o „invitație la prudență”. Ministerul Educației a reacționat și a comunicat că „în școală, fără a se face politică, se studiază politica prin unități de învățare legate de științele politice, inclusiv prin educație civică și educație pentru cetățenie democratică și europeană și nimeni nu are voie să interfereze cu acest proces educațional. Fiecare are dreptul să se exprime politic în spațiul public, așa cum crede de cuviință, competențele dobândite în școală ajutându-ne să o facem cât mai democratic și eficient”, se precizează în comunicatul Ministerului.
Tinerii au dreptul să vorbească
Profesoara a vorbit despre acest incident și pe scena mitingului „România în lumină”, organizat duminică, 11 mai, în București. „Dragi elevi, să nu închideți ochii, vorbiți cât de tare puteți, denunțați aceste abateri grave ale profesorilor voștri. În final, când elevii mei termină clasa a 12-a, ultimul lucru pe care îl aud de la mine este: indiferent de lene, indiferent de vreme, indiferent de opțiune, mergeți la vot! Doar anul ăsta o să fac o excepție: «indiferent de opțiune» e tăiat de pe listă. Extremismul nu este și nu poate fi o opțiune. Dictatura nu este și nu poate fi o opțiune. România este în Europa și acolo trebuie să rămână”, a afirmat profesoara la întrunirea susținătorilor candidatului din Piața Victoriei.
- CITEȘTE ȘI: „Sunt prima femeie din familia mea care a avut dreptul la vot neîngrădit. Nu o să îmi bat joc de el!”
Prea puțini votanți tineri
Datele arată o realitate dureroasă. România a pierdut aproape un milion de alegători sub 24 de ani din anul 2000 până în 2025. Scăderea nu se datorează doar demografiei, ci și dezinteresului sau lipsei de încredere. Alegătorii tineri nu se regăsesc în clasa politică, iar absenteismul lor a influențat în mod clar rezultatul alegerilor. În ciuda unui potențial de mobilizare major (aproximativ 4,2 milioane de tineri între 18 și 34 de ani), participarea lor la vot rămâne scăzută.
Sociologii vorbesc despre o generație profund deziluzionată, crescută în tranziție, cu părinți care și-au pierdut speranța într-un sistem corupt. Tinerii au moștenit acest scepticism, iar lipsa educației civice în școli accentuează problema.
„România nu e cea de pe TikTok”
În contrast cu tăcerea impusă în unele școli, în contextul tensionat al acestui tur de scrutin, actorul, Marius Manole, precum și actrița Oana Pellea s-au anunțat deschiși oricăror propuneri care vin din partea instituțiilor de învățământ, și dornici de a vorbi în fața tinerilor despre importanța civismului și a votului.
Actorul a mers la întâlniri cu elevii Liceului „Dante Aligheri”, dar și cu alți elevi din București, Cluj și Întorsura Buzăului, în sala de sport a liceului Ion Barbu din Capitală, în cadrul proiectului „Ambasadori pentru Educație”.
Manole a vorbit deschis despre alegeri, manipulare, și responsabilitate. Le-a spus că „România nu e cea de pe TikTok” și i-a încurajat să nu se lase păcăliți de aparențe sau populism. Discursul său a fost o pledoarie sinceră pentru gândire critică și implicare. Actorul a anunțat că va merge prin liceele din țară pentru a discuta cu adolescenții care urmează să voteze pe 18 mai. „Nu le voi spune cu cine să voteze, dar îi voi îndemna să voteze”, a declarat actorul într-un mesaj public viralizat pe rețelele sociale.
