Rezultatul surprinzător al turului I al alegerilor prezidențiale reflectă nu doar nemulțumiri sociale și politice, ci și probleme adânci ale sistemului de educație. Acestea au făcut ca niște vorbe atent ticluite, ale unui candidat cu viziuni și convingeri controversate, să cucerească un electorat deziluzionat. Programul politic al lui Călin Georgescu, bazat pe sloganul „Hrană, Apă, Energie”, a captivat peste 2 milioane de oameni, fascinați de promisiunea reconectării la valorile tradiționale și a curățării actualului sistem, descris ca fiind „corupt și alienat”. Printre votanți au fost și mulți profesori, atrage atenția Maria Ștefania Manea, profesor de limba română. Dascălii, considerați cândva „arhitecții” viitorului, sunt acum parte a unui sistem subminat, iar elevii, oglinda acestei realități, ajung victimele directe ale unei educații goale de substanță. Psihologul educațional Dacian Dolean crede că votul masiv pentru Călin Georgescu este un eșec al programului „România educată”, care ar fi trebuit să-i învețe pe elevi gândirea critică, iar profesorul universitar Mihai Maci spune că nu doar gândirea critică lipsește absolvenților școlii românești, ci și cunoștințe de bază, precum cine a fost Napoleon sau ce e atracția gravitațională.
Programul „România Educată” este o inițiativă lansată de președintele Klaus Iohannis în 2016, având ca scop reforma sistemului educațional românesc până în 2030. Deși proiectul a arătat impecabil pe hârtie, lipsa unei strategii clare de implementare și a finanțării adecvate l-a transformat într-un exemplu de „formă fără fond”, cum îl numește Dacian Dolean. Sistemul educațional continuă să se confrunte cu probleme cronice, precum deficitul de cadre didactice, abandonul școlar ridicat și lipsa competențelor digitale necesare. Deși s-a promis reducerea analfabetismului funcțional la sub 20% până în 2030, testele PISA arată că performanțele elevilor rămân scăzute, iar aproape jumătate dintre elevi citesc fără a înțelege mesajul. Profesorii nu intră mulțumiți la clasă și nici părinții nu au cuvinte de laudă la adresa școlii românești. Lipsa gândirii critice și pregătirea slabă a elevilor sunt menționate frecvent de specialiști ca efecte directe ale lipsei de reforme eficiente. La primul tur al alegerilor prezidențiale de anul acesta, au ieșit la iveală toate lucrurile lăsate de izbeliște ori făcute de mântuială.
Profesoara Paula Horga: „Nu ne interesează decât să dăm bine în statistici”
„Mă abțin cu greu să nu folosesc cuvinte dure la adresa celor care au condus, în primul rând, sistemul de învățământ românesc. Pentru că din an în an am cerut mai puțin elevilor, examenele au subiecte derizorii, nu ne interesează decât să dăm bine în statistici, nu ne trebuie nimic de la școală, este suficient să fii «olimpic la școala vieții» să reușești în viață și, instituțional, cu intenție sau nu, s-a subminat acest sistem și oamenii ei cât s-a putut. «Cum arată astăzi școala, va arăta mîine țara» spunea Spiru Haret.” Declarația aparține profesoarei de istorie de la Liceul Cervantes, Paula Horga. Ea precizează că rezultatul primul tur de scrutin arată că educația alegătorilor nu provine din mediul școlar, ci din social media și de la TV.
„De ce au votat așa atât de mulți profesori?”
Maria Ștefania Manea este profesoară de limba română și fost secretar de stat în Ministerul Educației, responsabilă de coordonarea unor proiecte educaționale și de atragerea fondurilor europene pentru diverse inițiative în domeniul învățământului. Potrivit acesteia, rezultatul alegerilor nu este doar un fenomen politic, ci și o oglindire a problemelor din educație. Rezultatele slabe ale reformelor educaționale au dus la perpetuarea unui cerc vicios, în care lipsa de competențe și valori critice generează efecte politice și sociale șocante.
Profesoara atrage atenția asupra unui aspect care a șocat-o după primul tur al alegerilor: numărul mare de profesori care au votat cu candidatul Călin Georgescu. „O bună parte dintre colegii mei a votat astfel. Pe lângă faptul că am fost șocată de rezultat, nu am putut să nu mă întreb de ce: de ce au votat atât de mulți profesori așa? Ce ne spune nouă, celorlalți, care ne pretindem superiori dumnealor? Că sunt analfabeți funcțional, că nu au gândire critică, că nu stăpânesc și că nu înțeleg tehnologia, că sunt extremiști din firea lor? Nu mă grăbesc să judec și nici să acuz. Nu mă regăsesc în acest bazin electoral, dar avem datoria de a radiografia cu mare atenție profilul intelectual și moral al profesorilor care ne însoțesc copiii pe drumul cunoașterii. Răspunsul la acele întrebări se găsește, în fapt, în copiii. Lor li se predă zilnic o lecție de către acești oameni. Care să fie aceea?”, se întreabă, retoric, Maria Manea.
Nu poți să vezi manipularea dacă nu ai un grad ridicat de alfabetizare
O altă întrebare aflată pe buzele multora în aceste zile este: cum a reușit un cvasi-necunoscut să cucerească un număr atât de mare de oameni? Mai ales că s-a declarat un susținător al politicii lui Putin și l-a catalogat drept erou pe Corneliu Zelea Codreanu. Dacian Dolean crede că, de fapt, mulți oameni au căzut pradă narativelor pro-ruse fără să își dea seama. „Pentru a fi rezilienți la aceste narative trebuie să avem abilități crescute de a recepta un mesaj critic, pentru a înțelege intenția autorului mesajului și pentru a identifica tehnicile de manipulare folosite – adică să avem un nivel crescut de alfabetizare funcțională și alfabetizare media”, punctează acesta.
- CITEȘTE ȘI: Vorbiți-le copiilor despre manipulare! Nu-i lăsați pradă algoritmilor, boților, propagandei!
Profesor Mihai Maci: „Educația noastră produce tineri care ajung în facultate fără să fi auzit de Napoleon”
Profesorul Mihai Maci este lector universitar la Universitatea din Oradea, unde predă filozofie. Este cunoscut pentru analizele sale critice asupra sistemului educațional românesc, atât din perspectiva teoretică, cât și din cea a rezultatelor concrete pe care acesta le produce. În scrierile și intervențiile sale publice, Maci atrage atenția asupra problemelor profunde din educație, precum lipsa gândirii critice, nivelul scăzut de cunoaștere generală și slaba pregătire a absolvenților. Profesorul subliniază că această lipsă de spirit critic îi face pe alegători vulnerabili la promisiuni goale și la lideri care promovează soluții simpliste la probleme complexe. „Neroziile și enormitățile pe care le spun acești lideri prind foarte bine la o lume needucată. Dar lumea noastră nu-i needucată de săptămâna trecută. Educația noastră are probleme de decenii. Educația noastră produce tineri care ajung în facultate fără să fi auzit de Napoleon sau fără să știe ce-i aia aria unui triunghi”, spune profesorul Mihai Maci.
Gândirea logică versus gândirea magică. „Așa vrea Dumnezeu…”
Profesorul Maci oferă mai departe un exemplu relevant pentru a ilustra modul în care „lumea needucată” procesează informațiile. El compară explicația științifică a căderii unui pahar (legea gravitației) cu o interpretare bazată pe voința divină: „Dacă luați în mână un pahar și-i dați drumul, paharul ăla, în mod necesar, o să cadă. De ce? Datorită faptului că există o lege care e aceea atracției gravitaționale, care se exercită asupra lui și lucrul ăsta poate fi explicat rațional. Dacă întrebați un tânăr sau, dimpotrivă, un bătrân din România, de ce cade paharul, o să vă răspundă că așa vrea Dumnezeu! Adică el substituie o suită de secvențe legate cauzal într-o gândire logică, cu o gândire magică bazată pe voința. Și atunci ne mirăm că oamenii ăștia votează așa cum votează?”
S-a trezit cealaltă Românie
Rezultatul alegerilor este mai mult decât o alegere politică; este un semnal de alarmă. Profesorul Maci crede că cei implicați în sfera culturală și intelectuală, dar și decidenții politici, par a fi deconectați de realitatea trăită de majoritatea populației.
„Cei care scriem, cei care ne ocupăm de cultură, cei care facem toate prelucrările astea cu învățământul, avem o idee destul de slabă, dacă nu cumva inexistentă, despre cealaltă Românie. Despre oamenii care lucrează în țară, în străinătate, despre cei care își întrețin familiile, despre cei care nu sunt vocali, nu sunt vizibili. Nu știm cine sunt, câți sunt și nu știm nici cum gândesc. Din când în când, aproape fatal, suntem scuturați de asemenea șocuri. După 35 de ani, noi am ajuns într-o situație la fel de tensionată ca înainte de august ’44 sau înainte de decembrie ’89”, spune profesorul Maci.
