În ultima perioadă, „provocarea zăpezii” a câștigat teren pe TikTok și Facebook, promovând ideea că expunerea extremă la frig ar avea beneficii pentru sănătate. Această practică, inspirată din metodele extreme de întărire a organismului, ridică semne de întrebare cu privire la limitele influenței online și la riscurile pe care un simplu trend le poate avea asupra sănătății, mai ales în cazul copiilor. Un video care circulă pe rețelele sociale, cu o mamă care își „călește” copilul punându-l dezbrăcat în zăpadă a generat revoltă în mediul online, iar Protecția Copilului a anunțat că autoritățile urmează să contacteze părinții.
UPDATE: Polițiștii Secției 13 din București s-au sesizat din oficiu în acest caz și au declanşat, față de femeia care și-a băgat copilul în cadă, cercetările într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului. „La data de 19 februarie 2025, în jurul orei 17.30, o femeie, în vârstă de 33 de ani, i-ar fi pus în primejdie dezvoltarea psiho-fizică a fiului său, în vârstă de un an, constând în aceea că, în timp ce se afla la o adresă din Sectorul 3, l-ar fi introdus pe acesta într-un vas pentru îmbăiat, în care se afla zăpadă, apoi, timp de câteva momente, l-ar fi spălat cu zăpadă, pe membrele inferioare și superioare”, a anunțat Poliția Capitalei, astăzi, într-un comunicat.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Femeia și-a filmat copilul în vârstă de un an în timp ce îl așeza aproape dezbrăcat într-o cădiță plină cu zăpadă. În ciuda plânsetelor copilului, mama a susținut că această metodă de „călire” ar contribui la întărirea imunității, justificând gestul prin propriile probleme de sănătate și convingerea că expunerea la frig ar putea preveni îmbolnăvirile. În videoclip, copilul plânge puternic, în timp ce părinții lui spun: „E rece, iubire, e rece. Ia uite ce facem noi la băiat!”. Clipul, inițial postat pe TikTok de utilizatorul nightkitty_official, a fost distribuit masiv și pe Facebook, generând sute de comentarii critice. Mulți utilizatori au catalogat acțiunea drept „tortură” și au solicitat intervenția autorităților.
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și-a exprimat îngrijorarea față de astfel de practici. Instituția a subliniat că expunerea copiilor mici, îmbrăcați sumar sau dezbrăcați, la temperaturi scăzute reprezintă o gravă încălcare a drepturilor copilului. ANPDCA a solicitat sprijinul instituțiilor competente pentru identificarea persoanelor implicate, precizând că părinții copilului vor fi căutați de autorități.
Mama copilului: „A doua oară nu a mai plâns atât de tare!”
În fața valului de critici, mama copilului a încercat să se justifice printr-o altă postare pe TikTok, în care spune că l-a pus în zăpadă două zile la rând, dar că a doua oară nu a mai plâns atât de tare.
În declarația sa, mama copilului încearcă să justifice gestul de a-și expune copilul la temperaturi extrem de scăzute, susținând că a făcut-o pentru „stimularea imunității”. Ea minimizează disconfortul resimțit de copil, argumentând că „plânge și când îl curăț în urechi” și că „a doua oară nu a mai plâns atât de tare”. Mai mult, ea susține că și-ar fi dorit să fi fost supusă unei astfel de „căliri” în copilărie, considerând că sănătatea sa precară se datorează lipsei unei expuneri similare la frig.
În același timp, mama minimizează criticile primite, afirmând că publicul a fost „manipulat” de mass-media și că oamenii se preocupă de cazul său în loc să acorde atenție copiilor cu adevărat neglijați. De asemenea, face o comparație bizară între reacția publică la videoclipul său și problemele politice din România, încercând să invalideze indignarea colectivă. Explicațiile sale nu au reușit să calmeze opinia publică, mulți considerând gestul iresponsabil și periculos.
„Călirea prin suferință” – noul manual de parenting al ignoranței
Această atitudine reflectă un stil de parenting bazat pe concepții eronate despre sănătate și imunitate, dar și o lipsă de empatie față de propriul copil. Considerația că imunitatea poate fi întărită prin expunerea extremă la frig este un mit nesusținut științific, iar ideea că un copil trebuie să fie „călit” prin disconfort și suferință pentru a fi mai sănătos în viitor este periculoasă. În plus, justificările ei demonstrează o lipsă de conștientizare a impactului emoțional asupra copilului: plânsul lui este perceput ca un detaliu nesemnificativ.
Declarațiile mamei pun în evidență o problemă mai largă – aceea a părinților care iau decizii bazate pe dezinformare și care refuză să accepte că anumite practici sunt dăunătoare. Deși intențiile sale pot fi binevoitoare, modul în care își justifică acțiunile și refuzul de a vedea greșeala demonstrează o înțelegere deficitară a nevoilor copilului și a responsabilității parentale.
Imunitatea copiilor nu crește prin măsuri drastice
Într-adevăr, imunitatea copiilor are de câștigat atunci când aceștia sunt scoși la aer curat, chiar și la temperaturi scăzute. Însă trebuie îmbrăcați adecvat, pentru că altfel există riscul hipotermiei, adică scăderea temperaturii corpului sub limitele normale. Într-un interviu acordat Totul Despre Mame, dr. Mihaela Gutu-Robu, medic specialist pediatrie, explică de ce trebuie protejați copiii de frigul iernii și cum trebuie să-i îmbrăcăm pe cei mici când îi scoatem la zăpadă: „Îi îmbrăcăm întotdeauna cum ne îmbrăcăm și noi. Pe durata iernii sunt recomandate hainele în straturi, deoarece copiii sunt activi și se încălzesc ușor. Hainele din lână pot menține căldura eficient, fără să limiteze mișcările și nu rețin transpirația sau umezeala. Nu este nevoie să le punem fularul peste gură. În cazul copiilor foarte mici, atenția către vestimentația de iarnă trebuie sporită: nou-născuții și bebelușii în primele luni de viață nu au capacitatea de a se încălzi eficient și au pielea sensibilă.”
Imunitatea organismului copiilor ține de o serie de factori, de la alimentație sănătoasă, la joacă liberă, sport, somn de calitate, mediu familial lipsit de stres etc. Nu există pastile sau soluții miraculoase pentru creșterea imunității și nici gesturi radicale, precum spălarea cu apă rece, care să-i facă pe copii să fie mai rezistenți în fața bolilor.
„Provocarea zăpezii” datează din anii ’80
Această „provocare a zăpezii” face parte dintr-un trend mai larg care câștigă popularitate în România, promovând practici precum mersul desculț prin zăpadă și înotul în ape reci, sub pretextul întăririi sistemului imunitar. Wim Hof, cunoscut ca fiind „Omul de gheață”, a început să practice și să-și dezvolte tehnicile de expunere la frig și control al respirației în anii ’80. În anii 1990 și 2000, Hof a început să atragă atenția publicului larg prin demonstrațiile sale extreme. A devenit rapid „celebru” pentru alergarea unui maraton în deșert fără apă, scufundarea sub gheață pentru perioade lungi și escaladarea Muntelui Everest în pantaloni scurți.
Accidentele provocărilor promovate de Hof
Practicile promovate de Wim Hof au câștigat popularitate la nivel global datorită beneficiilor raportate în ceea ce privește sănătatea și rezistența la frig. Cu toate acestea, au existat incidente tragice asociate cu aplicarea necorespunzătoare a acestor tehnici. Un caz notabil este cel al unei adolescente de 17 ani din California, Madelyn Rose Metzger, care a decedat în august 2022. Conform unui articol publicat de Outside Online, se presupune că ea a practicat exercițiile de respirație ale lui Wim Hof înainte de a intra în piscină, ceea ce ar fi condus la pierderea cunoștinței și la înec. Familia a intentat un proces împotriva lui Wim Hof și a companiei sale, acuzându-i de neglijență în moartea tinerei.
De asemenea, Underwater Hypoxic Blackout Prevention a raportat un incident în care un bărbat s-a înecat într-o cadă cu gheață în timp ce practica tehnici de respirație similare celor promovate de Wim Hof. Aceste cazuri subliniază riscurile potențiale ale aplicării necorespunzătoare a acestor metode, în special în medii acvatice.
În România, această practică a fost adoptată și promovată de diverse persoane publice, printre care Cristela Georgescu (soția candidatului la președinție, Călin Georgescu) și jurnalista Anca Alexandrescu, de la Realitatea Plus. În ultimele zile, mai multe vedete din România au acceptat provocarea de a se fotografia în ținute sumare în zăpadă, alăturându-se acestui trend popular pe rețelele de socializare.
Metoda de expunere la frig nu este recomandată copiilor sub 16 ani, spun medicii
În ceea ce privește copiii, metoda Wim Hof de expunere la temperaturi scăzute cu scopul de a crește imunitatea nu este recomandată, scrie medic.chat, o platformă de telemedicină din România care facilitează accesul rapid și confidențial la consultații medicale online. „Este important de menționat că expunerea bruscă la frig, indiferent prin ce modalitate, este un șoc pentru organism și pot apărea frisoane și hiperventilație”, arată această sursă. Metoda Wim Hof poate fi practicată de persoanele fără afecțiuni medicale. Dacă suferiți de o afecțiune medicală, este important să consultați un specialist înainte de a debuta procedura. Nu practicați astfel de terapii dacă suferiți de:
• epilepsie
• tensiune arterială crescută (în cazul medicamentelor eliberate pe bază de rețetă)
• boli coronariene (de ex. Angina pectorală; Angina stabilă)
• insuficiență cardiacă sau accident vascular cerebral
Tehnicile de respirație pot provoca amețeli și chiar pierderea cunoștinței. Copiii nu sunt suficient de maturi pentru a putea evalua în mod adecvat aceste riscuri. Mai mult, creierul lor este, de asemenea, în curs de dezvoltare fizică. De aceea, metoda nu este recomandată copiilor sub 16 ani, se specifică în articolul de pe site.
Provocările periculoase de pe TikTok: Nu doar tinerii sunt influențabili, ci și adulții
În era digitală, rețelele sociale nu sunt doar un spațiu de divertisment, ci și o sursă periculoasă de influență. Nu doar pentru copii și adolescenți, ci și pentru adulți. Dacă până acum provocările virale de pe TikTok erau considerate o problemă exclusivă a tinerilor, recentele evenimente demonstrează că și adulții sunt ușor de influențat de trenduri periculoase.
Din exemplele recente ale provocărilor de pe TikTok, amintim „Superman Challenge”. O provocare în care participanții se aruncă înainte cu brațele întinse, imitând zborul supereroului Superman. Această activitate aparent inofensivă a condus la multiple accidente. Douăzeci de copii au ajuns într-o singură zi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București cu fracturi și traumatisme severe, două dintre cazuri necesitând intervenții chirurgicale.
O altă provocare periculoasă este „Blackout Challenge”, cunoscută și ca „provocarea leșinului”. Aceasta încurajează participanții să se auto-sufocă până la pierderea cunoștinței, în încercarea de a experimenta o stare alterată de conștiință. La nivel global, această provocare a fost asociată cu decesul a cel puțin 15 copii în ultimele 18 luni, majoritatea victimelor având sub 12 ani.
