Un restaurant din București îi îndeamnă pe părinți să își supravegheze copiii când ies în oraș pentru a nu mai deranja alți clienți

Ce facem cu copiii atunci când îi luăm după noi la restaurant? Postarea recentă a unui local din București ne-a pus pe gânduri și ne-a provocat la găsit soluții. Iată întreaga poveste!

Georgiana Mihalcea, redactor
scris pe
cu copiii la restaurant
Ce se întâmplă cu copiii la restaurant? Postarea unei locații și reacțiile pe care le-a strârnit.

    Recent, conducerea unui restaurant din București a atras atenția clienților, pe pagina sa de Facebook, că ar trebui să-și supravegheze copiii în timpul ieșirilor la masă în familie.

    Postarea a strâns peste o mie de comentarii, clienții lor împărțindu-se în două tabere. Unii au luat foc, alții au luat atitudine, așa cum fac de obicei românii.

    Văzând că rămân fără plante și flori, că nisipul zboară printre mese, iar pietricele din grădină se cuibăresc prin toatele și chiuvete reprezentații restaurantului bucureștean au lansat pe o rețea de socializare un apel la bun simț și respect față de ceilalți clienți.

    Postarea nu încurajează adulții să-și lase copii acasă, ci menționează că ”locul de nisip nu este loc de joacă.”

    Cu copiii la restaurant: ce facem și ce nu. Explicațiile conducerii după „postarea educațională”

    Ne-am dorit un spațiu de relaxare comun, confortabil și pentru o șuetă ca fetele sau o bere ca băieții, o plimbare cu cățelul, o ieșire atât cu familia, cât și cu prietenii, un loc bun pentru povești de dragoste sau să punem lumea la cale!

    Conducerea restaurantului bucureștean

    Sutele de comentarii i-au făcut pe aceștia să aducă precizări și completări, ca lumea să înțeleagă exact ce au vrut să spună:

    „Dragii noștri, am stârnit discuții aprinse cu postarea noastră anterioară, am primit feedback-uri de toate felurile și dorim să venim cu precizări:

    1. Textul s-a dorit a fi unul lejer, cu îndemn la respect reciproc, născut din dorința ca toți cei care ne calcă pragul să se poată bucura de timpul petrecut la noi, atât copiii, părinți, cât și ceilalți clienți care caută un loc de povești și relaxare.
    2. Nu am dorit să arătăm cu degetul pe nimeni și să ne plângem de toate problemele pe care le-am întâmpinat. Totuși, acum că veni vorba, postarea nu a venit din neant, ci după ani de încercat să aplanăm conflicte și să reparăm daune cauzate de unii părinți care nu își supraveghează copiii, prin urmare aceștia nu cunosc limite sociale pentru că li se permite orice.
    3. Ce ne dormim este să respectăm cu toții, atât adulții, cât și copiii niște reguli de bun simț, așa că vă rugăm:
    4. Nu rupeți plantele și florile.
    5. Nu lăsați copiii să alerge, să sară pe mese, să înfunde cu pământ și pietriș toaletele și chiuvetele, să distrugă obiectele de decor sau alte bunuri.
    6. Să supravegheați copiii și să aplanați eventualele conflicte în mod pașnic.”

    Comentariile ca un câmp de luptă

    Cum spuneam mai sus, comentariile reflectă întru totul societatea urbană românească: unii spun că deh, copiii sunt copii și n-ai ce le face, trebuie să se joace, alții că ar cam trebui să scoatem bunele maniere de la naftalină și că postarea restaurantului respectiv e cât se poate de pertinentă.

    Monica Olănescu: ”Atunci de ce ați mai pus nisipul? Ca să fiți friendly doar cu cățeii, nu și cu copiii? Echitatea reală unde e? Am fost la voi, fii-miu s-a jucat în nisip pașnic, în liniște. Dar nu puteți să puneți nisip pe jos și să puneți un „nu e voie” în cârca părinților, pentru că nu mai e child friendly. Fiți cinstiți, pentru că postarea asta nu arată asta. Păcat.”

    Anca Andreea Dumitrașcu: ”Nu exista copii intr-o gradina si liniste in acelasi timp, si punct. Daca nu sunteti ok cu asta, ar trebui sa transformati locul intr-o terasa adults only, pentru ca nu e ok ca parintii sa creada ca merg intr-un loc children friendly care de fapt e friendly cu ei doar daca stau linistiti in banca lor. Lucru imposibil, repet. Asa ca mai bine asumati-va ca pierdeti niste clienti, faceti adults only, nu se poate si, si cu sufletul in rai.”

    Ema Ene: ”Dincolo de mesajul ambiguu, de părinții „mai buni sau mai răi”, ați adunat în comentarii oameni răi, disprețuitori și care jignesc. Asta vă era clientela? Nu știu dacă un client contează, dar eu sigur nu mai calc pe la voi în situația asta.”

    Marcel Thiele: ”Felicitari pentru aceasta postare! Din nou și din nou, părinții care nu pot să-și crească copiii și cărora nu le pasă de considerație și respect față de semeni își lasă copiii teroriști să alerge țipând zgomotos pe terasele de restaurant, care Nu sunt loc de joaca… este timpul să se deschidă primele restaurante destinate doar adulților si in Romania!!!”

    Alexandru Roșca: ”V-a placut pe hipsterie familista, acu na”

    Cum rămâne cu nevoia de socializare a adulților, chiar dacă au devenit părinți? Ce spune sociologul.

    Este o nevoie absolut firească, dar cum o satisfacem după ce am devenit părinți? Am cerut părerea unui sociolog, mamă a două fete, pe această temă. Iată ce ne-a spus Ozana Cucu-Oancea, cercetător la Academia Română:

    Ozana Cucu-Oancea, sociolog, mamă a două fete

    „ Parintii au nevoie de socializare pentru a râmane întregi la minte, dar, dacă țin cu tot dinadinsul să socializeze în alte părți decât în parc, atunci trebuie să aleagă locuri care au spații amenajate pentru copii – leagane, groapă cu nisip etc – și să facă cu schimbul în supravegherea copilului/copiilor.

    Dacă vor relaxare totală, atunci lasă copiii acasă sub supravegherea altor adulți. Sigur, există copii și copii, pe unii unde-i pui, acolo stau, iar altii sunt mai energici… și își vor face simțită prezența în tot restaurantul.

    Eu am avut parte de copii din cea de a doua categorie, iar bunul simț m-a făcut să evit câțiva ani locurile publice destinate adulților. În schimb, am socializat ore întregi, zi de zi, cu părinții din parcurile în care le duceam pe fete, legându-se unele prietenii care țin și azi, după 15-20 de ani – și între copii și între părinți.”

    Reguli când ieșim cu copiii la restaurant

    Să luăm masa în oraș e mai tentant ca oricând, mai ales după anii pandemiei în care nu ne-am permis acest „lux”. Studiile arată pe 63% dintre români ies cel puțin o dată pe lună să ia masa în oraș. Dar să ieșim la restaurant cu copiii poate fi o adevărată provocare, mai ales că nici Capitala, nici alte orașe ale României nu au prea multe localuri „child friendly”.

    Iată 16 de sfaturi de succes, pentru o masă-n oraș cu cei mici, fără stres.

    Alege cu grijă

    Găsește un loc relaxat, cu un mediu suficient de adaptat pentru a face față zgomotului câtorva copii. Asigură-te că au un meniu pentru copii. Cere sugestii prietenilor sau membrilor familiei despre localuri „child friendly”.

    Înarmează-te cu gustările preferate

    Câteva gustări de urgență pot salva ziua dacă servirea este lentă sau nuggets de pui de la restaurant nu sunt pe placul copilului tău de 3 ani. (câteva sugestii: biscuiți, stafide și cereale – în general alimente neperisabile, dar sănătoase etc.) Nu te enerva dacă cel mic nu-și consumă „comanda”, ci consideră că este măgulitor că puiul tău nu-și va mânca piureul de cartofi pentru că nu este fix „ca al lui mami”.

    Fă o rezervare

    Este posibil ca restaurantele să fie aglomerate în weekend și în ocazii speciale. De aceea e bine să-ți rezervi o masă din timp. Dacă acest lucru nu este posibil, asigură-te că ai o gustare de urgență sau câteva jucării pentru a alunga foamea sau plictiseala. 

    Distrați-vă la masă

    Plictiseala copiilor la ieșirile în oraș este cel mai mare inamic. O poți preîntâmpina cu jocuri relaxante și liniștite chiar la masă. Ia niște zaruri la tine și consolidați deprinderile matematice, jucați „Fazan”, „Telefonul fără fir”, „X și 0” pe șervețelele restaurantului. Poți lua de acasă pentru cei mici cărți de colorat.

    Comandă mâncare potrivită pentru copii

    Cu excepția cazului în care copilului tău îi place să încerce mâncăruri noi, rămâneți cu vechile preferințe. Când copiilor le place ceea ce mănâncă, este mai probabil să-și curețe farfuriile. Experimentați cu alimente noi, acasă.

    Dă un exemplu bun

    Comandă ceva sănătos pentru a le arăta copiilor că mâncarea la restaurant nu este o scuză pentru a mânca doar „junk food”. Dacă fata sau băiatul tău văd că tu comanzi un burger și cartofi prăjiți după ce l-ai obligat să comande supă de legume, probabil că nu vor fi fericiți.

    Ajută-i pe cei mici să comande, dar lasă-i să decidă ce vor să mănânce

    Copiilor mari le place să poată alege singuri. Încurajează-i să spună chelnerului ce vor, să spună mulțumesc când sosește mâncarea și să citească meniul dacă pot. Este o modalitate grozavă pentru ei de a exersa maniere și interacțiune cu adulții.

    Nu zăbovi prea mult

    Deși adulții se bucură de mese pe îndelete cu două sau trei feluri, atenția copiilor de multe ori nu trece de primul fel. Așa că, cel mai bine ar fi să adapteze adulții comanda la durata de anduranță a celor mici. Un fel consistent poate fi de ajuns pentru cei mari și pentru cei mici.

    Nu ieși prea târziu la masă cu cei mici

    Chiar și copiii care sunt suficient de mari pentru a fi încântați să meargă la restaurantul lor preferat vor deveni nervoși și obosiți dacă sunt ținuți „drepți” după ora de culcare. Alege o oră potrivită pentru ieșit în oraș și calculează astfel încât să nu le depășești ora de somn.

    Tratați mâncarea în oraș ca pe un moment special în familie

     Dacă mergi la un restaurant pentru că ești prea ocupată să gătești, nu-i lăsa pe copii să știe asta. Dacă ei cred că a mânca la restaurant este un răsfăț, sunt mai multe șanse să îl trateze ca atare.

    Folosește mesele în oraș ca lecție

    Stabiliți reguli adecvate vârstei și realiste pentru copii. Arată-le copiilor mai mici cum ar trebui să fie așezate șervețelele în poală sau reamintește-le să stea drept. În timp ce mergi la toaletă, arată-i copilului tău mai mare cum să-și împingă scaunul și cum să meargă liniștit și direct printr-un restaurant, fără a deranja ceilalți meseni.

    Nu renunța, chiar dacă nu-ți iese din prima

    Chiar și cel mai dulce și cel mai bine crescut copil poate avea o zi proastă. Dacă micuțul tău are o criză în mijlocul cinei, tu sau partenerul tău ieșiți cu el afară până se liniștește. Nu lăsa asta să te descurajeze să încerci din nou. E mic, are dreptul să „înceapă cu stângul!” la prima ieșire la restaurant.

    Dacă-i vară, mâncați afară

    Când vremea o permite, mesele în aer liber pot fi cel mai bun prieten al părinților. Zgomotele sunt transmise în spații deschise, sucul vărsat se curăță cu ușurință pe o terasă, iar apropierea de ieșire înseamnă că puteți „scăpa” dacă este situația cere evadare. Totuși, ține cont că pe terase se fumează și fumul poate ajunge ușor la copilul tău.

    Fii creativă

     Odată ce copiii tăi au „absolvit” etapa mâncatului la localurile cu burgeri și pizza, gândește-te la locuri distractive și inovatoare, unde mâncatul este o experiență . Încercați un restaurant cu fondue, un loc cu mâncare tradițională românească sau un local asiatic unde mâncarea este pregătită în fața voastră.  

    În loc de cină, începe cu prânzul

    Ieșiți la brunch sau la prânz, când restaurantele tind să fie mai puțin aglomerate și când copiii tind să fie mai bine dispuși. Mâncarea este pe gustul lor, mesele sunt mai puțin aglomerate, iar chelnerii au mai mult timp pentru fiecare client în parte.

    Nota, vă rog

    Cere chelnerului să aducă nota de plată odată cu mâncarea. În acest fel, micuții tăi nu stau fără nimic de făcut după ce ai terminat de mâncat.

    Mâncarea în oraș este un moment distractiv pentru copiii tăi și pentru tine – la urma urmei, o masă la restaurant înseamnă că ai o pauză de la gătit! Cu puțină pregătire și puțină răbdare, îi poți transforma pe cei mici în simbolurile bunelor maniere!

    Ce la funcționat la părinții din grupul nostru când au mers cu copiii la restaurant

    Văzând câtă vâlvă a iscat această temă, am aplecat la membrii grupului nostru de discuții „Părinți informați, părinți relaxați” să vedem cum au procedat ei când au ales să meargă cu copiii la restaurant. Dacă vrei să citești toate comentariile la postare, intră aici. Iată soluțiile găsite, poate îți vor fi și ție de folos:

    Răbdare și telefon

    De la restaurant am plecat de fiecare dată când copiii și-au pierdut răbdarea. În același timp, de când am copii am ales doar un restaurant cu spațiu de joacă. Uneori am fost nevoită să apelez la telefon, depinde foarte mult de ziua respectivă și de nivelul de colaborare al copiilor. (Alina Moldoveanu)

    Cu temele făcute de acasă

    Mergem la restaurant tocmai ca să avem parte de un mediu nou și să interacționăm. De mică i-am explicat că trebuie să așteptăm să dăm comanda și să mâncăm în liniște, pentru a nu deranja. Ea știe că, la fel ca-n orice alt loc, dacă nu respectăm regulile, vom fi nevoiți să plecăm acasă, și mai știe și că mă țin de cuvânt! Mai sunt și momente în care dorește să comunice cu cei de lângă noi (îi place să „interogheze” oamenii noi), dar am învățat-o să întrebe dacă deranjează, și nu o las să insiste prea mult. În momentul în care văd că începe să se plictisească după ce a mâncat, prefer să plecăm, decât să fugă peste tot, totuși oamenii vin acolo să se relaxeze. Are 3 ani, dar, spunându-i mereu regulile de comportament în astfel de spații, a înțeles ce are voie și ce nu. Evităm să ieșim seara înainte se domn, când sigur ar agita-o prea mulți oameni.” (Ana Maria Ghercă)

    Masa de joacă

    Lângă masa noastră punem o masă la care să se joace copiii (fiecare își aduce de acasă jucării și cărți de colorat). Dacă se plictisesc, îi luăm la noi la masă și ne jucăm împreună. (Torea Torea)

    Strategii estivale

    În general mergem în anotimpul cald la terase, unde preferăm spațiile mai largi, pe unde se poate juca copilul (alegem o terasa la marginea plajei, la marginea unui parc etc) și neapărat cu muzica în surdină, căci îl agită muzica tare. Luăm cu noi cărți de colorat, activități, jocuri de masă și ceva de construit/mânuit (jocuri cu magneți, 4 în linie, X și 0, jocuri de memorie). Când nu merge nimic, folosim telefonul pentru desenat (avem un telefon cu stilou inclus) și copilul desenează liber și ne povestește ce a desenat. În drum spre restaurant reamintim regulile de comportament: nu țipăm, mai întâi comandăm , pot începem să ne jucăm, mâncăm și apoi ne jucăm iarăși, stăm frumos pe scaun etc.

    De asemenea întrebă, cât durează până va primi copilul mâncarea, deoarece atunci când este flămând copilul meu are răbdare zero și încercăm să comandăm ceva ce poate fi adus rapid. Dar asta nu înseamnă că este impecabil. Când apare o problemă încercăm să aflăm cauza, să oprim comportamentul. De obicei țipă sau e violent când îl doare ceva, îi este foame, l-a deranjat un comentariu de la masă sau al chelnerului. În astfel de situații îi explicăm cu calm unde suntem și cum ne purtăm, iar de cele mai multe ori funcționează. În caz contrar, plecăm cu el, de tot, sau la o plimbare până vine mâncarea. (Mădălina Barbu)

    Copiii cu autism la restaurant

    În cazul copilului meu cu autism mă folosesc de motivația lui pentru a crea comportamente adecvate și, dacă sunt la început, le exersez acolo și nu stăm să-și piardă răbdarea și să dobândească unele comportamente nepotrivite. Totul depinde de semnalele pe care ni lă dă el, de cum se simte, pentru că sunt și locații în care nu vrea să intre de exemplu. La copilul meu funcționează să-i vorbesc, să-i explic, să-i validez emoțiile. Dar nu mi-aș izola niciodată copilul că se uită X sau Y la el că plânge sau că nu este ca ceilalți la anumite aspecte. Copilul cu autism trebuie expus și explicat, așa învață! (Ernesta Stefania Fota)

    Îți recomandăm și

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa