Noul contract educațional, care le va fi dat de către școli în curând părinților spre semnare, a creat o mulțime de dispute în spațiul public. Mulți părinți contestă obligativitatea de a-l semna sub sancțiunea unei amenzi de 1.000-5.000 de lei și se întreabă ce se poate întâmpla rău odată ce îl semnează. Răspundem în articol cu ajutorul avocaților.
În esență, contractul educațional 2024 cuprinde drepturile și obligațiile părților semnatare (școala, părinții și elevii – în acest caz). Din acest an, una dintre noutăți este obligativitatea semnării lui de către părinte sub sancțiunea unei amenzi. Următorul fragment din noul contract educațional a stârnit valuri de furie din partea părinților:
„Următoarele fapte constituie contravenții, în măsura în care nu constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează: a) (…), se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Prevederea se aplică și în cazul refuzului semnării contractului educațional prevăzut la art. 14 alin. (4);”.
„E cea mai sforăitoare chestie pe care am văzut-o! Învățământul preuniversitar din România este obligatoriu. Or… chestia asta ar urma să se semneze practic cu Statul Roman. Păi Statul emană niște chestii cu caracter obligatoriu. Actele normative! În esență, cred că oamenilor le e frică de faptul că obligațiile dintr-un contract îi afectează mai mult decât aceleași obligații prevăzute în lege sau regulamente. Îi afectează la fel”, este de părere avocatul Cornel Bărzoiu.
Ce riscă un părinte dacă semnează?
Un alt fragment controversat din contract spune că „pot fi adăugate și alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al antepreșcolarului, al preșcolarului sau al elevului”.
„Eu nu pot să înțeleg, ce reprezintă aceste clauze sau care este necesitatea sau natura lor? Ce înseamnă că pot fi adăugate? Este act unilateral?”, se întreabă avocatul Alexandru Bajdechi, într-un articol pe tema contractului educațional publicat pe juridice.ro. L-am întrebat și noi pe avocatul Bajdechi ce riscă un părinte dacă semnează acest contract educațional:
Acest «contract» nu poate fi decât sursă de abuzuri. Părinților li vor băga pe gât anumite clauze, fără acoperire legală, pentru ca, ulterior, să se invoce consimțământul acestora, ca bază legală. Un exemplu poate fi uniforma școlară, care nu are o bază legală. Alt exemplu ar fi situația cu camerele de filmat în sala de clasă. Care, raportat la CEDO, nu este legal. Contractul educațional le-ar oferi o justificare ca să nu primească elevii la școală (în anumite situații – n. red.). Mie de asta mi-e teamă. Dacă școala adoptă o decizie prin act unilateral, acel act poate fi contestat în contencios administrativ pentru lipsa bazei legale. Dar dacă școala îl bagă pe gât într-un contract, baza «legală» va fi consimțământul părților.
Avocat Alexandru Bajdechi
Ce prevede contractul educațional 2024
Modelul contractului educațional 2024 a fost publicat în regulamentul pentru organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar 2024 (ROFUIP). Poate fi consultat integral AICI. Contractul este valabil pe durata unui nivel de învățământ, astfel că vor semna părinții ai căror copii intră anul acesta în clasa pregătitoare, clasa a V-a și în clasa a IX-a.
Schimbările aduse de contractul educațional 2024 au un impact semnificativ atât asupra elevilor, cât și asupra profesorilor:
Pentru elevi:
- Supravegherea audio-video: elevii vor fi monitorizați mai atent în timpul orelor, ceea ce poate crea un sentiment de securitate, dar și de stres pentru unii.
- Responsabilitatea crescută: elevii trebuie să fie mai conștienți de comportamentul lor, știind că părinții lor vor fi responsabili pentru eventualele daune.
- Participarea la consiliere: elevii vor avea acces mai facil la consiliere școlară, ceea ce poate ajuta la rezolvarea problemelor emoționale și academice.
Pentru profesori:
- Monitorizare sporită: profesorii vor fi și ei sub supraveghere audio-video, ceea ce poate influența modul în care predau și interacționează cu elevii.
- Colaborare cu părinții: profesorii vor trebui să colaboreze mai strâns cu părinții, ceea ce poate duce la o mai bună înțelegere a nevoilor elevilor, dar și la o creștere a volumului de muncă.
- Responsabilități clare: contractul clarifică responsabilitățile profesorilor, ceea ce poate reduce ambiguitatea și poate crea un mediu de lucru mai structurat.
Pentru părinți:
- Responsabilitate financiară: părinții sunt responsabili pentru eventualele daune cauzate de copii, ceea ce poate implica costuri suplimentare.
- Participare activă: părinții trebuie să participe la ședințele cu părinții și să fie implicați în educația copiilor lor, ceea ce poate necesita mai mult timp și efort.
- Acord pentru supraveghere: părinții trebuie să își dea acordul pentru supravegherea audio-video, ceea ce poate ridica preocupări legate de intimitate și confidențialitate.
- Asigurarea frecvenței școlare: părinții trebuie să se asigure că copiii lor frecventează școala în mod regulat, ceea ce poate implica monitorizare și sprijin suplimentar.
Aceste schimbări sunt menite să îmbunătățească calitatea educației și să creeze un mediu mai sigur și mai responsabil pentru toți cei implicați. Toate acestea sunt cuprinse în noul contract educațional 2024 în care este stipulată și amenda pe care o riscă părintele sau directorul școlar dacă refuză să semneze (între 1.000 și 5.000 de lei, respectiv muncă în folosul comunității).
„Contractul este mai mult moral. Mă îndoiesc că poate avea implicații juridice”
„Contractul educațional este o idee grozavă: arată că ne implicăm serios, noi, părțile semnatare, într-un demers care are un scop, o țintă, cu niște condiții, obligații și beneficii, de o parte și de alta, scrie profesoara Oana Moșoiu, consultant educațional și lector universitar la Universitatea București Tot ea crede că acest contract este mai degrabă unul moral, fără implicații juridice. „Miza este să începem discuția despre responsabilitate în educație, roluri asumate și, poate-poate, un pic mai multă asumare de ambele părți”, sugerează Moșoiu.
- CITEȘTE ȘI: Clasa pregătitoare 2024-2025. Care este programa și ce trebuie să știe părinții despre clasa 0
„Nu e nevoie de acest contract”
Avocatul Bărzoiu este de părere că nu este nevoie de un contract impus pentru a se naște niște drepturi și obligații în sarcina oamenilor și a Statului. El spune că, din modul în care este redactat art. 106 din Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar, doar faptele săvârșite cu intenție sunt sancționabile. „Dar acestea ar fi putut fi sancționate și în absenta semnării unui asemenea contract. Ar trebui să fie suficiente Legea 198/2023 și Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar. Ca să nu mai vorbim de faptul că sunt reglementari exprese în Codul civil privind răspunderea patrimonială a părinților pentru faptele copiilor”, este de părere avocatul Cornel Bărzoiu.
„E nevoie de o intervenție rapidă pentru a elimina aceste anomalii”
Avocatul Alexandru Bajdechi crede că este nevoie urgentă de o intervenție legislativă pentru a fi eliminate „anomaliile”. „Lansez următoarea ipoteză: dacă o școală decide să insereze anumite clauze «contrare interesului superior al elevului», iar părintele refuză să semneze acest contract, deci să achieseze la acestea, va fi sancționat contravențional? Dacă răspunsul este nu, atunci care este scopul acestui înscris (n.red.: contractul educațional)? Elevului nu i se poate refuza accesul în școală pentru că părintele nu a semnat așa-zisul contract. Din punctul meu de vedere, este necesară o intervenție legislativă rapidă pentru a elimina din fondul activ al legislației aceste anomalii, care nu prezintă nicio utilitate. Singura utilitate poate fi dacă cineva vrea să abuzeze”, concluzionează avocatul Alexandru Bajdechi.
Dincolo de tot acest scandal, nici una dintre părți nu neagă că e nevoie de responsabilizare în educație. În România, rata abandonului școlar este una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. În 2022, aceasta se situa în jurul valorii de 16%, în timp ce media europeană era de doar 10%. Această problemă este strâns legată de sărăcie și de lipsa de acces la resurse educaționale adecvate. Noul contract educațional 2024 ar fi trebuit să aducă schimbări în bine, însă s-a împotmolit deocamdată în discuții și reacții din partea părinților nemulțumiți că sunt puși să plătească o amendă deloc mică în cazul în care nu-l semnează. Iar dacă semnează, le e teamă că nu știu sigur și concret ce semnează.
