Peste 1,37 milioane de burse școlare au fost acordate în România în luna martie 2024, potrivit datelor oficiale ale unui raport publicat de Ministerului Educației. Cu un sistem școlar de aproximativ 2,26 milioane de elevi, asta înseamnă că mai mult de 60% dintre elevii eligibili primesc o bursă. Altfel spus, un elev din doi a fost – anii trecuți – bursier. Începând cu anul școlar 2025–2026, autoritățile propun reducerea drastică a tipurilor de burse și restrângerea criteriilor de acordare, o măsură justificată de nevoia de „eficiență bugetară” și „recuperare a sensului meritului”, dar care a generat valuri de nemulțumire în rândul părinților și elevilor.
Peste 1,3 milioane de burse, majoritatea sociale sau de merit
Potrivit raportului oficial al Ministerului Educației, în luna martie a anului 2024, au fost acordate aproximativ 1.370.000 de burse, la o populație școlară de 2.260.430 de elevi, excluzând învățământul preșcolar, special și postliceal. „Alocările bugetare au fost concentrate pe bursele sociale și de merit, care reprezintă peste 95% din totalul burselor acordate. Distribuția fondurilor reflectă susținerea elevilor aflați în situații vulnerabile (52% din buget) și a performanței (48% din buget)”, se precizează în raport.
Cea mai numeroasă categorie de bursieri este cea a elevilor cu burse sociale (55,6%), urmată de bursele de merit (40%), bursele tehnologice (6%) și bursele de excelență olimpică (0,22%). De asemenea, 960 de eleve (0,06%) au beneficiat de burse pentru mame minore.
De ce se apelează la tăierea burselor
Potrivit ministrului, așa cum citează și Hotnews, bursele școlare costă anual de 7 miliarde de lei, adică „aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul cercetării-dezvoltării-inovării din țară.”
Raportul MEC justifică aceste măsuri prin disfuncționalitățile identificate în actualul sistem de acordare a burselor de merit, situație generată de regula procentuală, care permitea acordarea burselor de merit unui număr fix de elevi din fiecare clasă (30%), chiar dacă unii aveau medii foarte mici. În același timp, în școlile de elită, elevi cu medii peste 9 au fost excluși pentru că nu au „prins” pragul procentual.
- CITEȘTE ȘI: Să facem un exercițiu de sinceritate! Câte dintre mediile peste 9,50 sunt obținute pe merit?
Ce se elimină și ce se păstrează în noua formulă propusă
Ministrul Educației, prof. univ. dr. Daniel David, a anunțat că începând cu anul școlar 2025–2026 se vor elimina mai multe categorii de burse, și se vor schimba criteriile de acordare: „Păstrăm doar două categorii de burse. Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, unde păstrăm și bursele pentru mame minore, în aceeași logică. Bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9. După reorganizarea olimpiadelor/concursurilor, voi crește premiile obținute pentru câștigători”.
Ce burse sunt eliminate:
- Bursa de excelență olimpică I: între 750 și 3000 lei (dar se propune mărirea premiilor oferite câștigătorilor);
- Bursa de excelență olimpică II: 700 lei (dar se propune mărirea premiilor oferite câștigătorilor);
- Bursa de merit : 450 lei;
- Bursa socială: min. 300 lei;
- Bursa pentru mame minore: 700 lei (dar se integrează în categoria burselor sociale);
- Bursa tehnologică: 300 lei.
Ce se schimbă:
- Bursa de merit va fi acordată doar elevilor cu media generală de peste 9 și cel mult 15% din elevii fiecărei clase, comparativ cu procentul actual de 30%, care nu impunea o medie minimă.
- Bursele se vor acorda doar pentru timpul în care elevii se află la școală, adică în procesul educațional.
- Ministrul își dorește să regândească olimpiadele pentru a reflecta excelența.
Ce propune raportul Ministerului
„Bursele sociale trebuie să asigure sprijin pentru elevii în risc de abandon, iar bursele de merit să reflecte cu adevărat performanța școlară”, se precizează în raportul MEC. Documentul oficial vine cu o serie de recomandări clare, printre care:
- Simplificarea tipurilor de burse pentru o gestionare mai eficientă;
- Stabilirea unor criterii transparente și echitabile pentru fiecare categorie de bursă;
- Asigurarea echilibrului între performanță și echitate;
- Sprijin prioritar pentru elevii aflați în risc de abandon școlar.
Reacții vehemente ale părinților și elevilor
Anunțul privind noile reguli a fost urmat de proteste spontane și valuri de critici din partea elevilor, părinților și organizațiilor civice. Reprezentanții elevilor susțin că reducerea burselor de merit demotivează o mare parte dintre elevii care învață constant, dar nu ating vârful piramidei. Părinții, la rândul lor, atrag atenția asupra impactului economic: pentru familiile cu venituri modeste, bursa de 300 de lei lunar poate face diferența între a merge la școală sau a abandona. Pe rețelele sociale și în grupurile de părinți se exprimă nemulțumirea că, în loc să se regândească „corect” criteriile, se taie masiv și abrupt, fără dezbatere publică reală.
Pe de altă parte, în raportul publicat de Ministerul Educației, în ceea ce privește corectitudinea sistemului de acordare a burselor se remarcă „procentul destul de ridicat al celor care consideră pragul de 30% ca fiind incorect (16% directori, 21% profesori, 17% elevi, 22% părinți), părinții din mediul urban și diriginții cu vechime de peste 20 de ani fiind cei mai critici. Considerată o extensie a bursei de merit, acordarea bursei de reziliență pentru medii de până la 7 este percepută ca fiind prea permisivă, ceea ce poate diminua motivația elevilor pentru excelență; persistă îngrijorări legate de echitatea și impactul acestora asupra motivației elevilor”.
Ce urmează?
Proiectul urmează să intre în consultare publică, iar Ministerul promite că va ține cont de opiniile societății civile. În același timp, rămâne de văzut dacă noua formulă va corecta dezechilibrele sau dacă va genera un nou val de inechități. Cert este că în România de astăzi, într-un sistem în care 6 elevi din 10 primesc o bursă, întrebările legate de echitate, performanță și sprijin social nu mai pot fi tratate cu măsuri rapide. E nevoie de o viziune pe termen lung, în care nici elevii cu potențial, nici cei vulnerabili să nu fie lăsați în afara școlii — și nici în afara șanselor.
