Realegerea lui Trump ar putea avea implicații globale, inclusiv în Europa, în ceea ce privește dreptul necondiționat la avort. Atitudinea sa conservatoare ar putea încuraja partidele și mișcările de dreapta să promoveze politici similare. O politică anti-avort în SUA ar putea crea un efect de domino în Europa, nu doar prin influență ideologică, ci și prin limitarea resurselor și slăbirea organizațiilor care luptă pentru drepturile reproductive. Principiul „My body, my choice” (Corpul meu, alegerea mea) își poate pierde din intensitate atunci când autonomia corporală este subminată. Dacă statul decide ce se întâmplă cu organismul unei femei, nu deschide acest lucru drumul spre abuzuri și nu diluează ideea de consimțământ?
Cazul Dobbs v. Jackson Women’s Health Organization din 2022 a anulat decizia istorică din 1973, Roe v. Wade, care proteja dreptul femeilor de a avea acces la avort la nivel federal. Curtea Supremă a Statelor Unite a decis, prin 6 voturi la 3, că nu există un drept constituțional la avort și că fiecare stat are autoritatea de a reglementa avortul în felul în care consideră necesar. Această hotărâre a dus la retragerea protecțiilor federale pentru avort, iar acum statele pot impune legi care restricționează sau interzic avortul, unele dintre acestea fiind deja în vigoare sau în proces de implementare.
Decizia a avut un impact semnificativ, determinând o dezbatere intensă despre drepturile reproductive și avortul în Statele Unite, dar și în întreaga lume, deoarece a creat un precedent legal care ar putea influența legislația din alte țări.
Deși hotărârea a fost pronunțată în timpul mandatului lui Biden, acest lucru a fost o continuare a unui proces juridic care a început sub administrația președintelui Donald Trump. În timpul mandatului său, Trump a numit mai mulți judecători conservatori în Curtea Supremă, iar aceștia au avut rol semnificativ în schimbarea deciziei istorice referitoare la avort. Fostul președinte Joe Biden a criticat decizia, rezumând în câteva cuvinte situația: „va duce țara înapoi cu 150 de ani”.
Care ar fi consecințele unei politici anti-avort în Statele Unite asupra lumii
O interdicție a avortului în SUA ar putea avea un impact negativ asupra dreptului la avort și a sănătății reproductive peste tot în lume, inclusiv în Europa, stimulând mișcări conservatoare și slăbind organizațiile care luptă pentru drepturile femeilor. Această influență s-ar putea manifesta prin mai multe mecanisme:
Ar putea influența restricționarea avortului și în alte țări
SUA joacă un rol semnificativ în modelarea și influențarea mișcărilor politice și sociale la nivel global. O interdicție a avortului ar putea încuraja partidele conservatoare din Europa să promoveze politici similare, mai ales în țările unde drepturile reproductive sunt deja un subiect de dezbatere intensă. Politicieni și grupuri conservatoare din Europa ar putea găsi în deciziile administrației americane o validare a ideilor lor, generând un impuls pentru restricționarea avortului.
Avortul este, în general, legal în toată Europa, iar guvernele au extins treptat drepturile la avort, cu unele excepții. Femeile pot avea acces la avort în peste 40 de națiuni europene, de la Portugalia până în Rusia, cu reguli diferite cu privire la cât de înaintată este sarcina. Avortul este interzis în Polonia (din 2020). Aici, unde Biserica Catolică are o influență majoră, femeile au dreptul să recurgă la avort doar dacă sarcina este rezultatul unui viol sau al unui incest, ori dacă viața lor este în pericol. În Germania, de peste 150 de ani, întreruperea de sarcină este pedepsită de Codul Penal în anumite condiții. Avortul este permis fără a fi pedepsit dacă are recomandare medicală, dacă sarcina este rezultatul unui viol sau dacă femeia acceptă consilierea înainte de intervenție.
În fostele republici iugoslave, dreptul la avort este consfințit de Constituție, însă medicii refuză să facă întreruperi de sarcină. Și în Italia, medicii au dreptul să refuze. În 2022, în Croația, zeci de femei au ieșit în stradă în semn de solidaritate cu o femeie căreia i s-a refuzat avortul deși fătul avea grave probleme de sănătate.
În martie 2024, Franța a introdus în Constituție dreptul la avort al femeilor, fiind prima țară din lume care face acest lucru. Vaticanul și-a exprimat opoziția, atătând că „în era drepturilor universale ale omului, nu poate exista «dreptul» de a lua o viață umană”. Avortul în Franța a fost dezincriminat în 1975. Putea fi efectuat la cerere până în săptămâna 14 de la concepție. Mai târziu de săptămâna 14 de sarcină, avortul era permis doar cu recomandare medicală pentru a preveni vătămarea sănătății fizice sau psihice a gravidei ori dacă sarcina prezenta un risc pentru viața femeii.
Ar putea reducerea sprijinului financiar pentru organizațiile pro-avort (și nu numai!)
În trecut, administrațiile republicane americane au impus așa-numita „Mexico City Policy”, o politică introdusă prima dată în 1984 prin care s-a restricționat finanțarea organizațiilor internaționale care ofereau sau consiliau pentru avort. Politica este cunoscută și sub denumirea de „global gag rule” – regula tăcerii globale – deoarece împiedica organizațiile finanțate de SUA să promoveze sau să furnizeze informații despre avort, chiar dacă foloseau fonduri proprii pentru aceste activități. Politica a fost instituită în timpul administrației Reagan, la o conferință din Mexico City, de unde și numele. Ea a fost revocată de fiecare administrație democrată și reintrodusă de administrațiile republicane, reflectând diferențele politice majore între partide pe tema drepturilor reproductive.
Trump a extins semnificativ politica Mexico City, aplicând-o nu doar pentru finanțarea ONG-urilor în programele de planificare familială, ci și pentru toate organizațiile internaționale care primeau fonduri de sănătate globală de la guvernul SUA. Acest lucru a afectat finanțarea pentru programe diverse, inclusiv sănătatea maternă și tratamentul HIV/SIDA. În ianuarie 2021, președintele Biden a revocat din nou această politică, restabilind accesul organizațiilor la finanțare indiferent de poziția lor față de avort.
Dacă noua administrație Trump reintroduce sau extinde această politică, organizațiile pro-avort din Europa ar putea pierde finanțare externă, afectând capacitatea lor de a oferi servicii reproductive. Această politică afectează mai ales țările din estul Europei și alte regiuni unde există mai puțin sprijin guvernamental pentru aceste servicii.
Implementarea unor legi anti-avort în SUA ar crea unui precedent juridic
Dacă SUA va adopta măsuri de interzicere a avortului la nivel federal sau sprijină activități anti-avort, acest lucru ar putea crea un precedent juridic și ideologic pentru instanțele din alte țări. Decizia Curții Supreme a generat reacții de protejare a drepturilor la avort în multe state, mai ales în Europa. Franța a introdus acest drept în Constituție, iar alte state, cum ar fi Germania și Spania, au început să dezbată îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate reproductive, invocând instabilitatea drepturilor reproductive din alte jurisdicții ca pe o lecție pentru protejarea drepturilor la nivel intern.
Decizia din SUA a adus un accent sporit pe poziția organizațiilor internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), privind drepturile reproductive. Aceste organizații au reiterat că accesul la avort sigur și legal face parte din drepturile fundamentale ale omului, presând statele membre să mențină sau să extindă accesul la aceste servicii.
Americanii au votat și cu Trump, și pro-avort. De ce s-a întâmplat asta?
În campania sa electorală din 2024, Donald Trump s-a cam învârtit în jurul cozii în ceea ce privește chestiunea avortului. Evitând să lanseze un mesaj clar privind o interdicție completă a avorturilor, Trump a lăsat loc pentru interpretări multiple. Scopul lui a fost acela de a încerca să atragă voturi și din partea celor care nu sunt strict conservatori (anti-avort), nici ultra progresiști (pro-avort), încercând să nu piardă nici eventualele voturi de la femeile care au devenit o voce importantă în această temă politică sensibilă.
Potrivit KFF.org (site-ul oficial al Kaiser Family Foundation, o organizație non-profit dedicată furnizării de informații despre sănătate, politici publice, și teme de sănătate globală), Trump a obținut un sprijin semnificativ din partea alegătorilor care susțin legalitatea avortului în „majoritatea cazurilor”, chiar dacă majoritatea covârșitoare a celor care doresc avortul legal în toate cazurile au votat pentru Harris. Totuși, este important de menționat că Trump a câștigat alegerile în state-cheie în chestiunea avortului, precum Arizona și Nevada, unde alegătorii au votat simultan pentru extinderea accesului la avort (simultan, în unele state din SUA, pe buletinul de vot au existat întrebări directe referitoare la o serie de măsuri legate de politica internă și externă, inclusiv drepturile reproductive, cum ar fi avortul).
Acest lucru sugerează că mesajul lui Trump pe tema avortului ar fi putut fi interpretat în moduri diferite de către alegători, permițându-i acestuia să atragă voturi atât de la cei care susțin restricții, cât și de la cei care susțin accesul la avort. Spre exemplu, în Arizona, legea actuală prevede că avortul este legal până la 15 săptămâni de sarcină. La votul din 5 noiembrie 2024, aproximativ 40% dintre republicanii au votat pentru Propunerea 139 care consfințește dreptul la avort în Constituție, dar și pe Trump ca președinte, chiar dacă Trump se declarase împotriva introducerii dreptului la avort în Constituție, arată Ballotpedia, site dedicat măsurilor de vot legate de avort în 2024.
De ce contează alegerile din SUA pentru toată lumea
Trump, care în calitate de președinte a cimentat blocul conservator în instanța care a anulat Roe în cazul Dobbs v. Jackson Women’s Health Organization, a oferit puține detalii despre modul în care va aborda avortul. A spus doar că simte că este o problemă care ar trebui lăsată la latitudinea statelor și că „toată lumea știe” că nu va semna o interdicție federală a avortului, scrie Teen Vogue într-un articol intitulat sugestiv „Curtea Supremă tocmai a arătat cum ar putea afecta noul președinte accesul la avort – nu este nevoie de legislație”.
În ciuda abordării sale rezervate, numele său este adeseori legat de un document controversat, conceput de Fundația Heritage și numit „Proiectul 2025”. La acest document de sute de pagini au contribuit „cel puțin 140 de persoane care au lucrat în administrația Trump”, a costat o analiză CNN. Ce este acest „Proiect 2025”? Un set cuprinzător de orientări politice care propune schimbări semnificative, inclusiv reduceri ale programelor federale de asistență socială și reduceri ale sprijinului federal pentru educație și servicii de sănătate.
Deși Trump nu a susținut pe deplin „Proiectul 2025”, acest ghid de politici arată cum o administrație conservatoare ar putea impune indirect restricții semnificative privind avortul. În plus, Trump și-a exprimat sprijinul pentru excepțiile de la interzicerea avortului în cazurile în care viața mamei este în pericol, dar nu a susținut excepții de sănătate mai largi, care ar limita protecția în situații medicale complexe. Proiectul 2025 descrie decizia Dobbs, care a anulat Roe v. Wade, ca fiind „doar începutul”, arată Fact Check, un site non-profit care se ocupă cu verificarea declarațiilor publice și politice.
Restricționarea accesului la avort NU REDUCE numărul de avorturi
Dovezile arată că restricționarea accesului la avorturi nu reduce numărul de avorturi care au loc. De fapt, restricțiile sunt cauzele principale care împing femeile și fetele către proceduri nesigure. În țările în care avortul este strict restricționat, doar un avort din patru avorturi este sigur, comparativ cu aproape 9 din 10 în țările în care procedura este legală, cu anumite restricții.
„Dovezile sunt clare – dacă doriți să preveniți sarcinile nedorite și avorturile nesigure, trebuie să oferiți femeilor și fetelor un pachet cuprinzător de educație sexuală, informații și servicii precise de planificare familială și acces la îngrijiri de avort de calitate”, a declarat dr. Bela Ganatra, șeful Unității de prevenire a avortului nesigur din cadrul OMS, cu ocazia publicării unor noi linii directoare privind avortul.
Nu trebuie să uităm niciodată!
Beau fiertură de leandru, ori își băgau înăuntru spițe de la bicicletă. Existau femei care le introduceau câte o sondă să le provoace avortul. Ca să le chiuretăm, se făcea o comisie din trei doctori care, înainte de procedură, era obligatoriu să anunțe Procuratura. Dacă procurorului i se părea ceva ciudat, venea la spital să vadă. Femeile aveau nevoie de trei teste de sarcină negative… dădeau urina alteia… era un dezastru! Cel puțin una dintre asistentele de la Camera de Gardă era turnătoare. Maternitatea Polizu avea un pavilion întreg numai cu avorturi septice. La parter, la Terapie Intensivă, se stătea cu masca de septicemie pe față… mirosea înfiorător!
Acesta este mesajul medicului Alexandra Crișan, medic primar obstetrică și ginecologie, Spitalul Filantropia, București. Medicul descrie perioada de după promulgarea decretului 770 de către Ceaușescu, în octombrie 1966, când existau doar 4 excepții: se putea avorta dacă fătul avea probleme de sănătate, dacă sarcinile proveneau în urma unui viol sau incest, dacă femeia avea peste 45 de ani sau dacă avea deja patru copii. Ulterior, numărul copiilor a crescut la cinci. Dar și numărul copiilor orfani de mamă a explodat. Pentru că multe femei erau obligate să acceseze metode empirice de avort, care cuprindeau și proceduri care implicau fierturile de leandru ori din cozi de mușcată, pana de gâscă sau fusul. Multe femei au murit otrăvite sau din cauza hemoragiilor ori a infecțiilor.
My Body, My Choice! Dacă statul decide ce se întâmplă cu corpul meu, atunci unde se trage linia?
Sloganul „My Body, My Choice” (n.r. Corpul meu, decizia mea) este simbolul unei lupte istorice pentru drepturile femeilor, în special pentru autonomia asupra propriului corp și dreptul de a decide asupra sănătății lor reproductive, inclusiv avortul. Mișcarea s-a consolidat în perioada în care femeile din Statele Unite și alte țări au început să ceară drepturi egale, inclusiv dreptul de a decide asupra propriei sănătăți reproductive. În acești ani, 1960-1970, avortul era adesea ilegal sau sever restricționat în multe locuri, iar femeile nu aveau control complet asupra deciziilor lor legate de sarcină și reproducere.
Diminuarea principiului „My Body, My Choice” nu înseamnă doar restricționarea accesului la avort, ci reprezintă un atac direct asupra autonomiei femeilor și a capacității lor de a-și decide propriul destin. Când statul impune limite asupra corpului unei femei, cum este cazul legilor care interzic avortul, se creează un precedent periculos care poate slăbi dreptul femeilor de a spune „nu” în orice alt context.
Respingerea dreptului la avort nu doar că forțează femeile să ducă sarcini nedorite la termen, dar le poate vulnerabiliza și în fața altor forme de abuz. Atunci când autonomia corporală este subminată, consimțământul devine mai puțin valoros. Dacă statul decide ce se întâmplă cu corpul meu, atunci unde se trage linia? Această logică poate deschide ușa altor tipuri de control asupra corpului și deciziilor personale, reducând capacitatea femeilor de a se proteja de abuzuri și exploatare.
