Miercuri, 27 februarie 2025, fostul candidat la președinție Călin Georgescu, ieșind din sediul Parchetului general, și-a salutat susținătorii făcând un gest asemănător salutului nazist. Cu puțin timp în urmă, același lucru îl făceau americanii Elon Musk și Steve Bannon, ambii apropiați președintelui Donald Trump. Toate acestea se întâmplă într-o perioadă în care se vehiculează din ce în ce mai des în spațiul public noțiuni legate de extremism, ideologii naziste, afinități pro-ruse. În vremurile în care deep-fake-ul, propaganda și declarațiile false ne invadează pe toate canalele, ne întoarcem la metoda clasică și deschidem cartea de istorie. Și noi, și copiii noștri. Să le spunem generațiilor tinere că salutul nazist nu e o joacă și că nazismul (și cel vechi, și cel de rit nou) sunt ideologii criminale, care le pot compromite viitorul.
Scriam în perioada alegerilor prezidențiale despre istoria legionarilor și despre Zelea Codreanu, pentru că subiectul apăruse brusc pe agenda publică. Tot atunci a început să se vorbească despre salutul nazist, după ce o mână de liceeni și o mamă cu un copil în brațe au salutat astfel la comemorarea liderului Mișcării Legionare din România, Corneliu Zelea Codreanu. La Tâncăbești, acolo unde a fost ucis conducătorul legionarilor, s-au întâlnit simpatizanți ai acestei ideologii, iar imaginile surprinse de fotojurnalistul Andrei Pungovschi (pentru Scena 9) la acest eveniment au făcut ocolul internetului. Participanții, mulți dintre ei aflați încă sub vârsta dreptului la vot, purtau simboluri legionare și au făcut salutul nazist – toate acestea fiind interzise prin lege – în România și nu numai.
Ce este nazismul
Nazismul este ideologia politică asociată cu Adolf Hitler și Partidul Național-Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP). A apărut după Primul Război Mondial în Germania, în contextul socio-economic deloc favorabil, accelerat și de ascensiunea naționalismului autoritar. Ideologia nazistă era bazată pe rasism, militarism și antisemitism, promovând superioritatea rasială a „arienilor” și excluderea, persecutarea și exterminarea evreilor, a romilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri considerate „indezirabile.”
Practic, naziștii militau fix împotriva unor drepturi inalienabile pe care o societate democratică le garantează astăzi. Pentru lămuriri, puteți găsiți la finalul acestui material, câteva definiții.
Ascensiunea și prăbușirea nazismului
Adolf Hitler a devenit liderul NSDAP la începutul anilor 1920, iar popularitatea partidului a crescut în timpul crizei economice provocate de Marea Depresiune. În 1933, Hitler a fost numit cancelar al Germaniei, iar regimul nazist a desființat rapid instituțiile democratice, a instaurat un stat totalitar și a început implementarea unor politici agresive de expansiune teritorială și purificare rasială. Atrocitățile comise sub regimul nazist, în special în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939–1945), includ Holocaustul, care a dus la moartea a șase milioane de evrei și a milioane de alte persoane. Războiul s-a încheiat în 1945, cu înfrângerea Germaniei naziste, iar ideologia nazistă a fost condamnată la nivel global.
Simbolurile naziste și semnificația lor
Simbolurile naziste, precum svastica (o cruce echilaterală cu brațele îndoite la jumătate în unghi drept, în sens orar sau antiorar), insignele SS și salutul „Heil Hitler,” au devenit reprezentări puternice ale ideologiei regimului nazist. Svastica, în special, a fost transformată într-un simbol al urii, deși are origini antice în diverse culturi, unde reprezenta norocul și prosperitatea. Sub regimul nazist, svastica a devenit un simbol al supremației ariene, al militarismului și al politicilor care au dus la genocid.
De ce sunt interzise salutul nazist și simbolurilor naziste
Interzicerea simbolurilor naziste în Europa are la bază impactul devastator pe care această ideologie l-a avut de-a lungul istoriei și încercările statelor democratice de a preveni reapariția sa. Vorbim și despre o minimă responsabilitate morală față de victimele Holocaustului și ale altor atrocități săvârșite de naziști.
Germania și Austria au cele mai stricte legi împotriva afișării simbolurilor naziste. De exemplu, în Germania, Secțiunea 86a din Codul Penal incriminează utilizarea simbolurilor asociate organizațiilor neconstituționale, inclusiv svastica și insignele SS. Austria interzice în mod similar afișarea și promovarea propagandei naziste prin legea „Verbotsgesetz” (Legea Interzicerii).
Ce spun legile din România: închisoare până la 5 ani
Interzicerea simbolurilor naziste face parte din efortul de a combate negarea Holocaustului și discursul instigator la ură. Ordonanța de Urgență 31 din 13 martie 2002 interzice organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. Utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu privare de libertate între 6 luni și 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Aceleași pedepse se aplică și pentru „contestarea sau negarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia”.
În plus, în articolul 5 din legea nr. 217 din 23 iulie 2015, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 se stipulează foarte clar: „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”.
- CITEȘTE ȘI: Vorbiți-le copiilor despre manipulare! Nu-i lăsați pradă algoritmilor, boților, propagandei!
De ce sunt importante aceste interdicții legale?
Chiar dacă există voci care încearcă să argumenteze că aceste legi „îngrădesc libertatea de exprimare”, interzicerea simbolurilor naziste servește mai multor scopuri. Prin aceste legi se încearcă prevenirea discursurilor care instigă la ură și la violență, se dorește păstrarea memoriei istorice, amintirea publică a atrocităților comise sub regimul nazist, promovând educația despre pericolele totalitarismului și ale bigotismului și se dorește apărarea valorilor democratice. Prin interzicerea simbolurilor urii, aceste legi susțin principiile democratice de egalitate, toleranță și respect pentru drepturile omului.
Cărțile de istorie arată negru pe alb că nazismul și simbolurile sale reprezintă unul dintre cele mai întunecate capitole ale umanității. Interzicerea legală a acestor simboluri în Europa, inclusiv în România, subliniază dorința de a ne asigura că generațiile viitoare trăiesc în societăți dedicate păcii, justiției și demnității umane.
Dacă doriți să aprofundați lecția de istorie despre nazism și antisemitism, găsiți numeroase informații pe site-ul UNESCO dedicat Holocaustului. Mai jos, aveți un mic glosar, care poate să vă ajute să navigați mai ușor prin paginile de istorie.
ANTISEMITISM s. n. Atitudine, concepție reacționară, rasistă, de ură contra evreilor, provocată de clasele exploatatoare, cu scopul de a crea diversiune și a sparge unitatea de luptă a clasei muncitoare. – Fr. antisémitisme.
ARIAN, -Ă, arieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Denumire veche dată popoarelor indo-europene; denumire actuală pentru popoarele indo-iraniene; (și la sg.) persoană care aparține unuia dintre aceste popoare. ♦ Termen folosit de rasiști spre a denumi populațiile albe în general și pe strămoșii germanilor în special. 2. Adj. Care aparține arienilor2 (1), privitor la arieni2. [Pr.: -ri-an] – Din fr. aryen.
GENOCID, genocide, s. n. Infracțiune săvârșită în scopul de a distruge deliberat și sistematic, în întregime sau în parte, o colectivitate sau un grup național, rasial, etnic sau politic [Pl. și genociduri] – Din fr. génocide.
HOLOCAUST, holocausturi, s. n. 1. (În Antichitate) Jertfă adusă zeilor, în care animalul sacrificat era ars în întregime. ♦ Fig. Ofrandă, sacrificiu. 2. Spec. Exterminare (prin diferite metode) a unei mari părți a populației evreiești din Europa de către naziști și aliații lor. 3. (În prezent) Ucidere în masă din cauza unor motive politice, religioase sau ca urmare a unor cataclisme provocate de om. [Pr.: -ca-ust. – Var.: olocaust s. n.] – Din fr. holocauste.
NAZISM s.n. Doctrină politică a fascismului german fondată de Hitler, profund antiumană, care, susținând superioritatea rasei ariene, al cărei reprezentant „pur” ar fi poporul german, încerca să justifice violența, rasismul, genocidul, războaiele de cotropire; național-socialism. V. fascism. [< fr. nazisme, germ. Nazismus].
RASÍSM (< fr.) s. n. Teorie social-politică, care susține inegalitatea biologică și intelectuală a raselor umane, precum și caracterul determinant în istorie al particularităților rasiale ale oamenilor, ale luptei dintre rase. În perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, r., exprimat în special prin antisemitism, a devenit ideologie și politică oficială a statelor cu regim fascist. Apartheidul în Africa de Sud și Ku-Klux-Klanul în S.U.A. au dat dimensiuni aberante.
XENOFOBIE s. f. Atitudine de teamă, respingere și ură față de persoanele străine de grupul etnic din care face parte subiectul. – Din fr. xénophobie.
