Ce spune psihologul despre cazul adolescentului din SUA care și-a ucis colegii: „Dincolo de regimul armelor letale, vorbim de copii invizibili, copii care nu-și pot duce propriile traume…”

Cristina Călin, redactor-șef
scris pe
imagini de la masacrul din texas

    19 copii și doi adulți au fost uciși la o școală din Uvalde, un mic orășel din Texas, SUA, marți, 24 mai 2022. Salvador Ramos, atacatorul, și-a cumpărat arme imediat ce a împlinit 18 ani și, mânat de dorința de răzbunare, a deschis focul în unitatea de învățământ unde era elev.

    Salvador Ramos și-a împușcat mai întâi bunica, cu care se certase pentru că aceasta îi reproșase că nu a reușit să termine liceul. Tânărul locuia într-o comunitate latino-americană dintr-un orășel mic, aflat foarte aproape de granița cu Mexic. Lucra la un fast-food, iar cunoscuții spun despre el că era un tip siguratic.

    Filmul masacrului de la școala din Uvalde, Texas

    Școala din Uvalde, unde a avut loc atacul

    După cearta cu bunica, s-a urcat în mașină și a plecat către școala primară din oraș. Mai întâi a avut o confruntare armată cu niște polițiști de frontieră.

    Când a ajuns la școală avea la el două pistoale și o armă semiautomată de tip AR-25. În unitatea de învățământ erau peste 600 de elevi de clasa a 2-a, a 3-a și a 4-a. Martorii au declarat pentru televiziunile locale că în timpul atacului copiii au încercat să sară pe fereastră pentru a scăpa de gloanțe.

    Atacatorul a fost ucis în timpului schimbului de focuri cu poliția. `Încă lucrăm la scena crimei. Vom anunţa părinţii şi familiile imediat ce avem veşti pentru ele”, a spus Pete Arredondo, unul dintre polițiștii care au acționat la locul tragediei.

    Ofițerii de poliție l-au văzut pe atacator, îmbrăcat cu o vestă antiglonț, ieșind din vehiculul avariat cu o pușcă și „l-au atacat” pe suspect, care a reușit totuși să intre în clădire și să deschidă focul, a declarat pentru CNN sergentul Erick Estrada, de la Departamentul de Siguranță Publică din Texas.

    Ramos a atenționat că va face ceva rău

    Pozele pe care Ramos le posta pe rețelele de socializare

    Înainte cu trei zile de a deschide focul în școală, Salvador Ramos a postat pe rețetele de socializare fotografii cu două puști de asalt cu mesajul ”Copiii ar trebui să fie atenți”. Potrivit fotografiilor pe care acesta le posta pe Facebook, Ramos făcea parte din comunitatea de transgenderi.

    Un prieten de-al lui le-a spus anchetatorilor acesta a fost batjocorit de tineri pentru hainele pe care le purta și pentru situația financiară a familiei sale și că venea din ce în ce mai rar la școală. „Nu ar fi vrut să meargă la școală… și a abandonat-o încet”, a declarat colegul.

    Despre adolescentul care a deschis focul asupra școlii din Texas se spune că a avut parte de bullying în anii anteriori, privind situația financiară și aspectul fizic. Mai credem că bullyingul trebuie ignorat? Nu, nu toți copii vor dezvolta comportamente antisociale, unii vor dezvolta depresii și vor ajunge la suicid. Respectiv, ura pe care un tânăr decide să o reverse asupra unui mediu considerat ostil, ucigând, este aceeași cu ura pe care un altul și-o poate arăta sieși, prin suicid. În ambele cazuri, apare întrebarea, de ce nimeni nu a observat nimic?

    Iulia Barca, psiholog

    Părinții din Uvalde, distruși

    Părinții din Uvalde și-au căutat copiii până târziu în noapte

    Masacrul de la școala din Uvalde a produs panică în rândul părinților. Melissa Arredondo (38 de ani) era la serviciu când a aflat despre atacul de la școală. Fiul ei, José, de 10 ani, se afla în sala de clasă de lângă încăperea în care au fost împușcați mulți dintre copii și un profesor. Copilul i-a spus că cineva a spart un geam din spate și elevii s-au târât afară din clădire. Femeia și-a căutat copilul o oră înainte să afle că e bine. „Mă simțeam de parcă îmi era inima în gât”, spune femeia, adăugând că José i-a cerut să plece de la școală după ceremonia de premiere, dar soțul ei i-a spus să rămână la ore până la sfârșitul programului. În timp ce așteptau vești despre băiat, bărbatul era supărat că nu-l lăsase pe fiul lor să plece acasă mai devreme.

    Masacrul redeschide discuția despre regimul armelor

    Acest nou atac în masă a reaprins dezbaterea privind controlul mai strict al armelor în Statele Unite. `Ce facem? Avem mai multe împuşcături în masă decât zile în calendar. Copiii noştri trăiesc cu teamă. De fiecare dată când intră în sala de clasă, deoarece cred că ei vor urma. Ce facem?”, a declarat senatorul Chris Murphy.

    Şi preşedintele Joe Biden a cerut de urgenţă schimbarea legii privind accesul la arme de asalt. 

    `Faptul că un puşti de 18 ani poate intra într-un magazin de arme şi cumpăra două arme de asalt este un lucru greşit. Pentru ce Dumnezeu îţi trebuie o armă de asalt, exceptând faptul că vrei să ucizi pe cineva. Căprioarele din pădure nu au veste anti-glonţ, pentru numele lui Dumnezeu!. Fiecare politician ales trebuie să ştie clar că a venit timpul să acţionăm.”

    Joe Binden, președinte SUA

    SUA, o istorie sângeroasă în școli

    CNN, citat de news.ro, precizează că acesta este cel puţin al 30-lea atac din 2022 care vizează instituţii de învăţământ unde învaţă de la copii de grădiniţă până la liceeni.

    Cele mai recente date arată că, din 2020, împuşcarea a devenit principala cauză de deces în rândul copiilor şi adolescenţilor din Statele Unite. Atacul de marţi este considerat cel mai grav după cel din 2012, din Connecticut, în urma căruia au murit 26 de persoane, inclusiv 20 de copii cu vârste între 6 şi 7 ani. 

    Ce spune psihologul despre copiii care au tendințe violente?

    Scenariul în care un adolescent se înarmează și hotărâște să ucidă cât mai mulți oameni, adesea copii, colegii lui, profesori, chiar și propria familie, este pe cât de cutremurător, pe atât de posibil într-o societate deconectată, în care nu ne mai oferim atenție, timp, generozitate și compasiune unii altora, crede psihologul Iulia Barca. Dincolo de reglementările stricte privind procurarea armelor letale, necesare oricărei țări dezvoltate, vorbim de copii invizibili, copii care nu-și pot duce propriile traume sau care nu beneficiază de suficient sprijin care poate include și o diagnosticare precoce în cazul unei tulburări mintale.

    Despre cazul acesta particular se spune că a și postat o fotografie cu armele din dotare, pe social media, în care a dat „tag” unei fete. Poate a fost o ultimă încercare de a cere să fie oprit, poate până în ultimul moment a încercat să se conecteze cu cineva? Sunt doar supoziții, dar, totodată, alte gesturi rămase neobservate.

    Uneori, spre exemplu, semnele depresiei nu sunt foarte vizibile. Vorbim despre persoane care pot părea mai retrase (iar acest lucru poate fi pus pe seama timidității), singuratice, puțin comunicative. Dacă familia și anturajul nu observă anumite comportamente și atitudini, puține șanse cineva cu care persoana respectivă interacționează mai puțin să le poată observa.

    Ar fi însă de ajutor dacă și cadrele didactice ar beneficia de instruire privind pericolele psihologice pentru copii și adolescenți, semnele unui comportament de potențial pericol (pentru sine sau alții), eventuale depresii, anxietăți sau alte probleme din sfera psihoemoțională. Ar fi de ajutor dacă am rămâne noi, părinții, conectați cu proprii copii, astfel încât să îi putem ajuta când se confruntă cu astfel de probleme, deseori ignorate sau puse pe seama „rebeliunii” specifice tinereții.

    Aș încuraja părinții sau persoanele care îngrijesc copii și adolescenți să petreacă mai mult timp înțelegându-le lumea și realitatea, să manifeste curiozitate, nu critică și judecată cu privire la preferințele și alegerile lor, și să ofere un mediu sigur în care copilul sau adolescentul își poate împărtăși suferințele, temerile, propria experiență. Nu oferim neapărat o viață mai bună copilului muncind în exces pentru a-i putea oferi cele mai bune gadget-uri, ci oferindu-i timp, atenție și conectare.

    Iulia Barca, psiholog

    Să nu uităm că traumele din copilărie pot însemna deopotrivă prea multe experiențe adverse, dar și prea puține experiențe pozitive în interacțiunile cu ceilalți.

    Semnalele de alarmă apar atunci când adolescentul manifestă comportamente precum: izolare de familie, lipsa prietenilor, apatie, dispoziție melancolică, frici exagerate, anxietate, tristețe, probleme de somn și apetență, lipsă de interes, lipsa angajării în sarcinile zilnice, îngrijire de sine precară, furie, comportamente ce implică cruzime, lipsă de empatie, etc. Fiecare familie își cunoaște propriul copil și poate observa schimbările de dispoziție și comportament. Important este să nu le ignore, iar dacă nu se poate stabili o comunicare cu acesta, recomand să se apeleze la serviciile unui specialist.

    Îți recomandăm și

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa