Calendarul evaluărilor de la sfârșitul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a a fost publicat. Din acest an, punctajele obținute pot fi trecute în catalog

Georgiana Mihalcea, redactor
scris pe
calendarul evaluărilor de la sfârșitul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a eveli la examen
Din anul școlar 2024-2025, rezultatele de la evaluare pot fi trecute în catalog. FOTO: Shutterstock

Calendarul evaluărilor de la sfârșitul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a a fost publicat în Monitorul Oficial devenind, astfel, oficial. Dacă până acum fiecare exercițiu din cadrul examenului primea un cod, din 2025 evaluarea se va face cu punctaj, care poate fi corelat cu notă și trecut în catalog, cu acordul părinților și al elevilor.

În România, evaluările naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a au fost introduse ca parte a unui efort sistematic de monitorizare a progresului școlar și de îmbunătățire a calității educației. Aceste evaluări sunt standardizate și urmăresc să ofere o imagine obiectivă a competențelor dobândite de elevi în cadrul învățământului primar și gimnazial.

„În cazul în care nu ați fost încă informați de la școală – calendarele evaluărilor de la sfârșitul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a au fost publicate în Monitorul Oficial. Așa cum am anunțat deja acum ceva timp, pentru o mai bună înțelegere a nivelului de competență al copiilor, de anul acesta, rezultatele la aceste evaluări vor fi consemnate sub formă de punctaje,” a postat iei pe Facebook Ligia Deca, Ministrul Educației.

Modificare importantă: notele pot fi trecute în catalog

Noutatea despre care vorbește ministrul Educației se referă la modul în care elevii aflau dacă au rezolvat bine exercițiile primite sau nu. Până acum, la fiecare exercițiu elevii primeau un cod (fiecare cod însemna ceva: rezolvare greșită, rezolvare corectă sau rezolvare corectă parțial). Din anul școlar 2024-2025, elevii vor primi punctaje: de exemplu, un exercițiu poate valora 10 puncte, din care elevul poate primi punctajul total sau parțial.

„În toate discuțiile cu părinții mi s-a semnalat dificultatea de a corela codurile care erau atribuite răspunsurilor cu nivelul de competență al copiilor, așa încât, pentru a crește utilitatea rezultatelor, propunem această modificare. De asemenea, există posibilitatea ca punctajele obținute să fie echivalate/asociate cu calificative sau note și trecute în catalog, cu acordul elevilor și părinților, deci opțional”, a declarat Ligia Deca.

Evaluarea competențelor fundamentale la sfârșitul clasei a II-a

Evaluarea la clasa a II-a se desfășoară în luna mai și vizează competențele fundamentale ale elevilor în domeniile de bază: limba și literatura română (și limba maternă pentru minorități naționale), matematică și explorarea mediului.

SURSĂ: Ministerul Educației

Structura evaluării:

  • Limba română: Evaluarea constă în două probe: o probă scrisă care include citit și înțelegerea textului, și o probă orală de citire. Aceasta urmărește să evalueze capacitatea elevilor de a citi corect și fluent și de a înțelege semnificația textelor citite.
  • Matematică: Proba include exerciții care verifică abilitățile de calcul și rezolvarea problemelor simple. Accentul este pus pe operațiile aritmetice de bază (adunare, scădere, înmulțire, împărțire) și pe înțelegerea conceptelor elementare de matematică.

Scopul evaluării: La această vârstă fragedă, evaluarea are ca scop principal identificarea nivelului de dezvoltare al elevilor în ceea ce privește competențele de bază, fără a pune presiune asupra lor. Rezultatele sunt utilizate pentru a îmbunătăți procesul educațional, oferind informații profesorilor despre necesitatea unor intervenții personalizate.

Evaluarea competențelor fundamentale la sfârșitul clasei a IV-a

Evaluarea la clasa a IV-a are loc tot în luna mai și este mai cuprinzătoare decât cea din clasa a II-a. Ea evaluează cunoștințele și competențele acumulate de elevi în primii patru ani de școală. Domeniile principale de evaluare sunt: limba și literatura română (și limba maternă pentru minorități), matematică și științe ale naturii.

SURSĂ: Ministerul Educației

Structura evaluării:

  • Limba română: Testul evaluează atât citirea, cât și scrierea și înțelegerea textelor literare și non-literare. Sunt incluse exerciții de gramatică și vocabular.
  • Matematică: Proba cuprinde exerciții care solicită operații aritmetice, geometrie elementară, măsurare și rezolvarea problemelor mai complexe comparativ cu clasa a II-a.
  • Științe ale naturii: Această secțiune evaluează cunoștințele de bază ale elevilor despre mediul înconjurător, organismul uman, fenomene naturale și relația dintre om și natură.

Scopul evaluării: Evaluarea la clasa a IV-a are un rol de diagnostic pentru a identifica nivelul la care se află elevii la finalul ciclului primar. Rezultatele ajută la ajustarea curriculumului și a metodelor didactice, asigurând tranziția eficientă către ciclul gimnazial.

Evaluarea competențelor fundamentale la sfârșitul clasei a VI-a

Evaluarea la clasa a VI-a, organizată de obicei în luna mai, are un caracter mai complex și este centrată pe evaluarea competențelor dobândite în primii ani de gimnaziu. Aceasta include:

SURSĂ: Ministerul Educației
  • Limbă și comunicare: Această probă evaluează competențele de comunicare ale elevilor, incluzând limba română și o limbă modernă (de exemplu, engleza sau franceza). Se evaluează capacitatea de a înțelege și a interpreta texte, de a răspunde la întrebări și de a utiliza limba în contexte variate.
  • Matematică și Științe ale naturii: Proba urmărește să evalueze competențele elevilor în matematică, precum și în domeniile științelor naturii, incluzând biologie, fizică și chimie. Se verifică atât cunoștințele teoretice, cât și aplicarea acestora în rezolvarea de probleme.

Scopul evaluării: La clasa a VI-a, evaluarea oferă o imagine de ansamblu asupra nivelului de pregătire al elevilor pentru anii finali ai gimnaziului. Rezultatele sunt utilizate pentru a sprijini elevii în dezvoltarea competențelor cheie necesare pentru evaluările ulterioare și pentru orientarea educațională și profesională.

Importanța și impactul evaluărilor

Aceste evaluări naționale sunt esențiale pentru:

  • Monitorizarea progresului: Permit monitorizarea și compararea progresului elevilor pe parcursul anilor de școală.
  • Îmbunătățirea calității educației: Rezultatele oferă date importante pentru a ajusta metodele de predare și pentru a asigura un învățământ de calitate.
  • Identificarea timpurie a dificultăților: Identificarea timpurie a dificultăților de învățare permite intervenții personalizate pentru a ajuta elevii să depășească eventualele lacune.
  • Orientarea școlară: La finalul clasei a VI-a, evaluarea ajută la orientarea elevilor către profiluri educaționale care se potrivesc intereselor și abilităților lor.

Este important de menționat că aceste evaluări nu au ca scop ierarhizarea elevilor sau a școlilor, ci se concentrează pe oferirea de feedback constructiv pentru îmbunătățirea procesului educațional. Rezultatele se vor trece opțional în catalog și nu influențează media finală a elevului, ceea ce reduce presiunea asupra copiilor și permite o evaluare mai relaxată și mai autentică a competențelor lor.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa