Lege aprobată. Bani și consiliere psihologică pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate

Banii pentru aceste noi beneficii vor veni atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene.

Cristina Călin, redactor
scris pe
copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate
Atât copiii, cât și aparținătorii lor vor primi sprijin de la stat și de la UE/ Shutterstock

Copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în afara țării vor primi suport din partea statului român. Potrivit unei noi legi apărută în 20 iulie 2023 în Monitorul Oficial, copiilor li se vor oferi atât beneficii materiale, cât și consiliere.

Potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial pe 20 iulie, copiii care au rămas în România în timp ce părinții lor sunt la muncă în străinătate vor avea parte de suport educațional și psihologic, rechizite școlare și masă caldă pe parcursul frecventării programelor de tip afterschool sau «Școală după școală», burse, cazare, decontare transport.

Toate acestea trebuie să fie asigurate de autoritățile administrației publice centrale și locale, de furnizorii de servicii sociale acreditați, cultele recunoscute de lege, precum și de orice alte instituții publice sau private cu atribuții în domeniul educației, sănătății și al protecției copilului. Instituțiile enumerate în lege pot iniția proiecte destinate copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate.

Ce beneficii vor avea copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate

Legea nr. 272/2004 prevede că în cazul în care părinții sunt plecaţi la muncă în străinătate copiii rămași acasă, precum și persoanele în grija cărora au rămas copiii trebuie să primească următoarele servicii:

  • servicii de suport educațional și psihologic, activități recreative și de socializare, tabere pentru copii, în vederea sprijinirii lor pentru a traversa perioada dificilă a separării de părinți;
  • activități de evaluare și consiliere vocațională;
  • programe de educație parentală și consiliere pentru persoanele în grija cărora au rămas copiii;
  • organizarea de rețele locale de intervenție pentru oferirea de servicii interinstituționale copiilor, prin crearea de structuri comunitare consultative;
  • sprijin pentru copiii vulnerabili și familiile acestora, pe bază de management de caz;
  • studii și cercetări ce țin de fenomenul de migrație și de dezvoltare a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate;
  • furnizare de pachete integrate de măsuri educaționale și recreative axate pe cunoaștere, complementare, cu sprijinul acordat familiilor/aparținătorilor.

De asemenea, copiii vor primi și suport material pentru a-și putea continua studiile. În actul normativ sunt prevăzute rechizite școlare și masă caldă pe parcursul frecventării programelor de tip afterschool sau «Școală după școală», burse, cazare, decontare transport etc.

Toate aceste servicii vor fi acoperite de la bugetul de stat, dar și bugetele locale, în limita bugetelor de venituri și cheltuieli prevăzute cu această destinație. De asemenea, programele de sprijin pot fi finanțate și din fonduri europene.

Câți copii au părinții plecați la muncă în afara țării

Potrivit statisticilor făcute de Salvați Copiii, în 2023, în România sunt 73.868 de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate și doar pentru 7% există intenția de a fi luați alături de părinți. Dintre aceștia, 21.276 sunt complet lipsiţi de îngrijirea părintească, având ambii părinţi plecaţi peste hotare sau provenind din familii în care părintele unic susţinător este plecat. Intenția de a lua copilul în străinătate, alături de părintele/părinții plecați, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eșantionul măsurat de Salvați Copiii România.

  • 61,5% dintre copiii ai căror părinți au fost vreodată plecați în străinătate au sau au avut doar tatăl plecat (aproximativ 587.000 de copii), 20,4% au sau au avut doar mama plecată (aproximativ 194.000 de copii), iar 18,1% au avut plecați ambii părinți (aproximativ 173.000 de copii);
  • 57% dintre copiii intervievați declară că fie n-au fost întrebați de părinți dacă sunt de acord cu plecarea în străinătate, fie nu au fost de acord cu plecarea;
  • 20% dintre adolescenții (15-17 ani) care au un părinte plecat la muncă în străinătate (unul din cinci) vorbește cu el o dată pe săptămână sau mai rar;  
  • Italia (21%), Spania (17%) și Austria (12%) sunt primele trei destinații de migrație pentru muncă în cazul femeilor; în cazul bărbaților, acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) și Marea Britanie (14%);

Cum se descurcă copiii rămași singuri în România

Potrivit raportului realizat de Salvați copiii 87% dintre părinții plecați în străinătate în ultimul an (2022) obișnuiau/obișnuiesc să trimită bani aparținătorilor/copiilor rămași în țară. În medie, copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate merg semnificativ mai puțin la medic (2,2 ori pe an) decât copiii care nu se află în această situație (2,5 ori pe an), deși nevoile medicale în cele două categorii nu sunt semnificativ diferite.

Pentru puțin peste jumătate dintre copii (57%, aproximativ 305.000 de copii), aparținătorii declară că școala a fost informată cu privire la situația copilului cât timp părintele a fost plecat la muncă în străinătate. Probabilitatea de informare este ușor mai ridicată în mediul urban (58) decât în mediul rural (55%). Probabilitatea ca școala să fie anunțată scade semnificativ odată cu creșterea în vârstă a copiilor, nivelul de informare în cazul copiilor din ciclul primar fiind cel mai ridicat.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa