Un elev de 17 ani din București este principalul suspect privind mesajele de amenințare trimise către sute de școli și spitale din România. Potrivit Hotnews, el este de mult timp în atenția FBI, care îl acuză de amenințări cu bombă în SUA și alte infracțiuni petrecute între 2023 și 2024. În ianuarie 2025, tânărul a fost arestat la domiciliu, după ce autoritățile americane au cerut statului român ca să fie extrădat. Cererea de extrădare a fost respinsă definitiv de instanțele române, care i-au permis tânărului să frecventeze fizic cursurile Liceului Teoretic Bulgar „Hristo Botev” chiar sub această măsură preventivă.
Elevul a intrat în atenția autorităților americane (FBI) pentru că, în perioada 2023-2024, a trimis peste 450 de amenințări cu bombă sau atacuri armate către instituții din SUA. Există, de asemenea, și alte capete de acuzare la adresa lui privind amenințări interstatale, extorcare și exploatare sexuală a minorilor. În perioada 2023-2024, conform surselor Hotnews, a contactat online mai multe fete din Statele Unite, inițiind relații romantice cu acestea. Potrivit autorităților americane, băiatul le încuraja să producă și să împărtășească conținut sexual explicit. Uneori, atunci când o victimă refuza să furnizeze materiale explicite sau să comită acte violente, așa cum i se ceruse, adolescentul trimitea amenințări cu bombă către instituții din SUA, indicând-o drept făptaș pe fata care nu l-a ascultat.
„Este un elev foarte cuminte”
În SUA, unele capete de acuzare pot atrage pedepse foarte severe, inclusiv detenție pe viață fără eliberare condiționată. În mai 2025, instanțele române au respins cererea de extrădare și au menținut dreptul elevului de a participa fizic la cursurile liceului. „Nouă nu ni s-a adus la cunoștință, nu am primit nicio informare oficială în legătură cu situația sa. Nu știm ce s-a întâmplat. Este un elev foarte cuminte, iar când spun cuvântul foarte, chiar este foarte, nu exagerez. Asta este tot ce pot să vă spun”, declara pentru HotNews.ro, în luna mai, Florica Demeter, directoarea Liceului Teoretic „Hristo Botev”.
Măsuri și reacții în școli
Poliția Capitalei a transmis că mesajele de amenințare au fost primite începând de sâmbătă și până azi, 24 septembrie, pe adresele oficiale ale mai multor școli, spitale și secții de poliție din România. Verificările au fost declanșate imediat în unitățile vizate, în coordonare cu SRI. În urma acestor verificări preliminare, „nu există indicii care să confirme că amenințarea ar fi reală”. Totuși, luni dimineața, la porțile unor licee din București erau prezente echipaje de poliție pentru monitorizare și prevenție. Astăzi, tânărul de 17 ani a fost reținut.
De ce a fost respinsă cererea de extrădare
Instanțele române au analizat cererea de extrădare făcută de Statele Unite, dar au respins-o definitiv. Motivele invocate, potrivit aceleiași surse:
- Adolescentul era minor la momentul săvârșirii faptelor, iar legislația română prevede aplicarea de măsuri educative, nu condamnări cu detenție pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate.
- Exista riscul ca predarea către sistemul american să conducă la consecințe disproporționate față de regimul legal românesc și față de drepturile prevăzute pentru minori.
- S-a ținut cont și de starea sa medicală: suspectul este raportat ca având afecțiuni neurologice și urmând tratament specializat.
După respingerea cererii de extrădare, judecătorii au revocat măsura arestului la domiciliu și i-au permis continuarea cursurilor școlare.
Violența în școli și semnalul privind „legi prea blânde” pentru faptele comise de minori
Cazul adolescentului care a trimis mesaje de amenințare readuce în discuție limitele cadrului legal când agresorul este minor. Cel mai recent exemplu este cel al elevului de 15 ani din Târgu-Mureș care, în 2024, și-a bătut diriginta și a primit cea mai severă măsură educativă neprivativă de libertate – 6 luni de asistare zilnică și consiliere psihologică –, fără posibilitatea închiderii, deoarece legea nu permite privarea de libertate pentru minori în cazul unor fapte cu pedepse sub 7 ani. În motivarea cazului amintit, judecătorul a notat că elevul este „pericol social” și că „scopul pedepsei este departe de a fi atins”, dar nu există temei legal pentru o sancțiune mai aspră.
În România, pentru fapte comise înainte de 18 ani, instanțele aplică cu prioritate măsuri educative (neprivative sau privative – internare în centru educativ/de detenție în condiții limitative), iar privarea de libertate nu poate fi dispusă decât în situații expres prevăzute de lege. Dezbaterea publică reapare de fiecare dată când apar incidente grave în școli, pe fondul percepției că pedepsele nu descurajează suficient violența școlară, în timp ce juriștii subliniază obligația de a respecta standardele pentru minori și individualizarea măsurilor.
