Profesoara de Limba română Ruxandra Achim, de la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București, crede că elevii care au susținut azi proba scrisă la Limba română din cadrul examenului de Bacalaureat 2024 vor întâmpina probleme la scrierea argumentului. Cu toate că subiectele au avut un nivel mediu de dificultate, cadrul didactic își motivează afirmația pe baza dezinteresului elevilor pentru lectură. „Nu sesizează că e nevoie de un vocabular nuanțat și de o disponibilitate de a-și formula ideile astfel încât să fie cât mai convingători cu putință…”
Elevii absolvenți de clasa a XII-a au susținut azi prima probă scrisă din cadrul examenului de Bacalaureat 2024: Limba și literatura română. Încă de la primele ore au circulat pe internet fotografii ale subiectelor la această probă, profilul real. E important de precizat că subiectele de la examenele din cadrul Bacalaureatului sunt diferite, fiind alcătuite în funcție de profilul absolvit de candidați. Anii trecuți, cerințele au fost identice la primele două subiecte pentru cele două filiere. A fost diferit subiectul al III-lea.
La profilul real: eseu despre o nuvelă studiată
Astfel, la profilul real, elevii au avut de scris un eseu de 400 de cuvinte în care să prezinte particularități ale unei nuvele studiate în liceu. „Dacă nu li s-a precizat autorul, puteau alege. Puteau să meargă pe Moara cu noroc, a lui Slavici, dar se mai studiază și Lăpușneanu. La Uman, nu știu încă subiectele, dar de regulă se merge pe același tip de text – adică tot nuvelă – și se cer particularități de construcție ale unui personaj, adică o caracterizare a unui personaj central din nuvelă”, precizează profesoara Ruxandra Achim.
Subiectul I, textul argumentativ – aici pierd puncte elevii, spune profesoara
Dacă primele exerciții de la subiectul I, care vizau înțelegerea fragmentului de text citit, nu ridică probleme de soluționare elevilor, nu la fel stau lucrurile și la partea a doua a acestui subiect. „Elaborarea textului argumentativ le va pune probleme, pentru că acolo ei nu dezvoltă suficient argumentele și de multe ori nici ipoteza nu e diferită de cerință. Lor li se pare că dacă au pus «opinia mea este că emoțiile influențează…», au venit cu o ipoteză. Față de cerință, ar fi trebuit să adauge ceva. În plus, și faptul că nu dezvoltă suficient argumentele, adică aruncă acolo idee, dar nu aprofundează, s-ar putea să nu le aducă punctajul dorit. Aici cred eu că ar fi putut avea probleme”, punctează profesoara.
„Cititul li se pare o pierdere de vreme”
Deși opțiunile de citit s-au diversificat, doar una din trei (4.644 mii persoane) persoane de 16 ani și peste au declarat că au citit cărți, iar dintre aceștia, mai mult de două treimi (3.133 mii persoane) au menționat că au lecturat 1-4 cărți. Sunt rezultatele unei anchete despre condițiile de viață din România, realizate de Institutul Național de Statistică în 2022. Potrivit acesteia, ponderea cea mai mare a persoanelor de 16 ani și peste care au citit cărți în ultimele 12 luni (n.red. ale anului raportat) se întâlnește în regiunea București-Ilfov (47,3%), urmată de regiunea Vest (32,7%). Cea mai mică pondere s-a regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (20,1%).
„Între a citi o carte și a vedea ecranizarea acelei cărți, vor alege întotdeauna ecranizarea pentru că e mai rapidă și li se pare mai avantajoasă. Cititul li se pare, de multe ori, o pierdere de vreme elevilor, tocmai pentru că nu sesizează că e nevoie de un vocabular nuanțat și de o disponibilitate de a-și formula ideile astfel încât să fie cât mai convingători cu putință”, spune profesoara Ruxandra Achim.
