Inflația notelor pentru bursă: „Doar 10% din numărul de copii s-ar califica pentru burse de merit. Pentru restul până la 30% pare un soi de bursă socială mascată ca performanță”

Ministerul Educației, condus de Daniel David, anunță eliminarea burselor olimpice și tehnologice în anul școlar 2025‑2026, menținând doar bursele de merit (pentru maxim 15 % dintr-o clasă, cu medie minimă 9) și bursele sociale. Într-un raport recent publicat pe Facebook, analistul educațional Liviu Constandache alătură comentariului oficial o perspectivă critică, atrăgând atenția că reformele de acum nu pot fi pur și simplu sustenabile fără impact social, iar măsurile guvernamentale riscă să distorsioneze adevăratul rol al burselor din învățământ.

Pe 27 iunie 2025, ministrul educației, Daniel David, a anunțat printr-un comunicat și o postare oficială pe pagina instituției că, din motive bugetare, în anul școlar 2025‑2026 vor fi eliminate bursele olimpice și tehnologice. Vor rămâne doar bursele de merit și cele sociale. Despre acest subiect a scris și Totul despre Mame, într-un articol anterior. Decizia se bazează pe o analiză a cheltuielilor, care au ajuns la aproximativ 6,4–7 miliarde lei anual – o sumă posibil cât un sfert din deficitul bugetar al țării. Anunțul a inflamat rapid opinia publică, provocând proteste ale elevilor și studenților, nu doar în social media, ci și în fața Ministerului Educației și Guvernului.

• CITEȘTE ȘI: Elevi și studenți protestează în stradă împotriva reducerii burselor. Ministrul Educației: „Și eu aș protesta dacă aș fi în locul lor”

Fenomenul inflației mediilor de burse, cunoscut de multă vreme

În postarea sa de pe 27 iunie 2025, Liviu Constandache sesizează un fenomen îngrijorător: odată cu extinderea masivă a burselor – în anumite școli chiar și 30 % din elevi primeau bursa de merit! – mediile medii ale copiilor au crescut puternic în doar unul-două semestre. Acest „salt” rapid nu pare rezultatul unei transformări reale a performanțelor academice, ci mai degrabă o ajustare a notelor pentru a se încadra în criteriile burselor.

„Raportat la cei peste 30% dintre copiii unei generații care au medii generale peste 9.50 in 4 ani de școală (adică super școliții) doar undeva la 5% din generație iau peste 9.50 la un examen care nu este cu profesorii lor de la clasa. O extrapolare serioasă pe aceste date ar duce, cu îngăduință, la asigurarea unui procent de 10% din numărul de copii care ar merita burse de merit. Pentru restul până la 30%+ pare un soi de bursă socială mascată ca performanță”, spune analistul educațional.

Comentariile părinților, preluate din grupurile online, oferă susținere empirică – „Ilie Bolojan afirmă că numărul elevilor cu medii mari a crescut nefiresc, imediat ce au apărut bursele: «Este o creștere imensă».”

Sistemul actual de burse: „bolnav, populist, creat pentru voturi”

Întărind această idee, Adela Cristea – educatoare, fost cadru universitar și președintă a comitetului de părinți într-o școală de top – publică o analiză detaliată în care numește sistemul actual de burse „bolnav, populist, creat pentru voturi”. Cristea susține că mediile mari sunt adesea lipsite de fundament real și că ele reflectă mai degrabă presiuni administrative sau oportunism:

„În liceele bune, unde majoritatea copiilor au părinți cu bani, aproape toată clasa ia bursă. Unde mai e meritul? Bursele de merit au sens doar dacă e merit pe bune, altfel devalorizăm munca adevărată.”

Ea demontează și criteriile ușor de bifat pentru alte burse: de exemplu, participarea la o competiție județeană cu 2–3 participanți poate aduce bursă de merit, fără ca acea competiție să reflecte o performanță reală. Cristea atrage atenția și asupra bizareriei burselor de „reziliență”, care pot ajunge la elevi de nota 7, și a burselor tehnologice care se acordă pentru prezență minimă de 90 % (inițial crezuse că se acordă pentru prezență de doar 50 %).

Mai mult, spune ea: „Anul trecut, România a cheltuit 6,4 miliarde lei pe burse. În același timp, s-a acordat bursă de merit inclusiv elevilor care au intrat la liceu cu medii de 1, 2 și 3. Jumătate dintre toți elevii din România primesc acum o bursă. Asta nu e performanță, e un sistem de asistență socială mascată.”

• CITEȘTE ȘI: Oana Moraru: ”Aveți un copil care tocmai a intrat la un liceu de elită? Iată ce îl așteaptă!” – Totul Despre Mame

Creșterea mediilor: reală sau efect administrativ?

Constandache avertizează că mediile de studiu ridicate rapid nu reflectă neapărat o îmbunătățire a cunoștințelor, ci mai degrabă o „inflație de note”:

• În școli cu procente de bursă ridicate (până la 30 %), profesorii ar fi fost supuși presiunii indirecte de a acorda note mai mari.
• Situația a alimentat dezbateri între profesori: „unde este meritul real și unde încep compromisurile?”

După cum semnalează un comentariu pe Facebook, „numărul elevilor cu medii mari a crescut nefiresc, imediat ce au apărut bursele”.

Implicațiile sunt serioase:

• Pierderea încrederii în sistem – părinții încep să suspecteze că elevii iau note mari doar pentru a intra în categoria bursierilor, nu pentru performanță reală.
• Subevaluarea realității – cei cu medii cu adevărat înalte riscă să fie scoși din evidență de această „liga falsă a mediilor mari”.
• Presiune pe profesori – există riscul ca aceștia să găsească tot mai greu să mențină cotele și criteriile inițiale fără corecturi artificiale.

• CITEȘTE ȘI: Meditațiile, cartoful fierbinte al educației. Cum se aruncă vina între profesori, părinți și minister

Ce soluții propune Constandache?

Analistul face apel la două reforme necesare:

1. Clarificarea criteriilor – bursele trebuie să revină la spiritul inițial: rezultate reale, verificabile (ex: evaluări standardizate), nu doar note opac ajustate.
2. Limite pe județe/clase – introducerea unor plafoane stricte va reduce tentația de „inflație”, în special în mediile dezavantajate, unde notele pot fi ușor influențate pentru „spectacolul bursier”.

Constandache argumentează că sistemul ar trebui să recompenseze performanța adevărată și echitatea, nu numere umflate artificial. Comentariile din grupuri arată părinți îngrijorați de salturile bruşte ale mediilor. Profesorii relaționează frecvent presiunea explicită sau implicită de a încadra cât mai mulți elevi în criterii. Analiza lui Constandache nu doar că prinde contur prin aceste exemple, dar ridică întrebarea: cât de autentice sunt mediile care definesc „meritul” burselor?

• CITEȘTE ȘI: Obsesia notelor mari, falsa măsură a succesului. „Dacă profesorii dau 10 ca școala să dea bine, școala nu dă bine, căci copiii nu vor ști pe termen lung. E o iluzie”

Bursele viitorului: între merit real și echitate socială

Întrebarea este dacă acțiunea se va limita la o decizie bugetară – cu nuanțe electorale și presiuni economice reale – sau dacă va fi însoțită de o reformă structurală: introducerea unor criterii clare, o metodologie transparentă de acordare a burselor și mecanisme reale de susținere pentru elevii dezavantajați. Liviu Constandache propune exact acest lucru – un sistem care protejează pe cei care chiar au nevoie, nu doar reduce cheltuielile pentru a acoperi deficitul.