Un studiu oficial comandat de Ministerul Educației și realizat de SNSPA și partenerii CC SAS – IRES arată că 20% dintre adulții români nu ating nivelul minim de literație și 27,5% nu știu să facă operații matematice simple. Analfabetismul funcțional reprezintă incapacitatea de a înțelege și de a folosi informații scrise sau numerice în situații de zi cu zi. Și nu e vorba doar despre cei cu puțină școală. Mulți dintre cei care au trecut printr-un liceu sau facultate nu au competențele de bază pentru a înțelege o rețetă, o factură sau o fișă medicală. În spatele acestor cifre stă un sistem care a pus accent pe note și teorie, nu pe gândire și învățare reală. Și efectele se văd acum – inclusiv în viața de familie. Rezultatele studiului sunt folosite pentru noua Strategie de educație a adulților 2024-2030.
Testele au fost aplicate unui eșantion reprezentativ, adică unui grup de oameni care reflectă componența reală a populației adulte din România. Au participat 4.000 de persoane cu vârste de peste 15 ani, din toată țara, din medii diferite – urban și rural, cu diferite niveluri de educație și ocupații.
Participanții au răspuns mai întâi la un chestionar despre educație, viața profesională și accesul la învățare. Apoi, li s-a dat un test cu 15 întrebări, gândite să simuleze situații reale – cum ar fi citirea unui anunț, înțelegerea unui mesaj scris sau calcularea unui procent. Testul a fost inspirat din standardele internaționale stabilite de UNESCO și OCDE pentru evaluarea competențelor de bază la adulți.
Care sunt rezultatele studiului
- 20% dintre respondenți nu ating nivelul minim de literație.
Nu pot înțelege corect un text scurt, cum ar fi un anunț, o instrucțiune sau o etichetă. Le este dificil să localizeze informații simple într-un mesaj scris sau să recunoască sensul unor cuvinte uzuale. - 27,5% dintre respondenți nu ating nivelul minim de competență în calcul.
Nu pot efectua operații matematice de bază, precum calcularea unui procent sau înțelegerea unei sume de pe un bon fiscal. Au dificultăți în a aplica noțiuni numerice în contexte zilnice, cum ar fi bugetul sau o reducere la un produs. - Persoanele care aveau peste 30 de ani în 1989 prezintă cele mai mari deficiențe: peste 50% sunt în zona analfabetismului funcțional sau de risc.
Aceasta este generația care a fost educată înainte de reformele din anii 2000. Chiar dacă au terminat școala sau au o diplomă, mulți dintre ei nu pot aplica în mod practic ceea ce au învățat. Testele arată că dificultățile sunt mari în rândul celor peste 50 de ani. - Grupa de vârstă 15–34 de ani are cele mai bune rezultate, însă și aici circa 30% se află în zonele de risc.
Chiar și cei tineri întâmpină dificultăți. Deși au crescut într-o perioadă cu acces la informație și metode moderne de predare, aproape 1 din 3 tineri nu poate interpreta corect un text sau o situație matematică de bază.
Generația care stă cel mai prost
Cei care aveau peste 30 de ani în 1989, adică o mare parte din actualii părinți și bunici, sunt în proporție de peste 50% analfabeți funcțional sau aproape de acest prag. Adică au trecut prin sistem, dar nu au rămas cu abilitățile necesare pentru viață. În schimb, tinerii de azi, deși vin cu un alt tip de școală – mai puțin riguroasă, dar mai conectată la realitate – par ceva mai pregătiți. Dar nu suficient: și aici, 3 din 10 tineri sunt în zona de risc.
Analfabetismul funcțional. Un adult este considerat analfabet funcțional atunci când, deși știe să citească sau să socotească, nu reușește să aplice aceste abilități în viața de zi cu zi. Nu poate interpreta corect un text scris, un formular sau o fișă medicală. La fel, nu poate folosi matematica de bază pentru a lua decizii simple legate de bani, muncă sau sănătate.
Nu doar o problemă de educație. Ci de viață reală
Un adult care nu înțelege ce citește sau nu știe să calculeze este vulnerabil. Nu își poate apăra drepturile, nu poate citi corect un contract, nu poate verifica o factură sau nu poate lua decizii informate legate de sănătate, muncă sau parenting. Pentru părinții de azi, analfabetismul funcțional înseamnă lipsă de autonomie. Înseamnă că nu își pot sprijini copiii la teme, nu pot lua decizii educaționale corecte sau pot cădea mai ușor în capcane financiare ori dezinformare.
Cine a testat adulții din România și cum s-a făcut studiul
Ministerul Educației este cel care a comandat realizarea studiului „EduCAd – Noi instrumente pentru strategia națională privind educația continuă a adulților din România”. Acesta a fost realizat în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Proiectul a fost cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (SIPOCA 867), și a fost sprijinit de Institutul UNESCO pentru Învățarea pe Tot Parcursul Vieții.
Pentru partea de cercetare sociologică, ministerul a colaborat cu asocierea dintre CC SAS – un institut de cercetare specializat în studii sociale – și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).
Studiul este disponibil aici:
Ce măsuri anunță Ministerul Educației după acest diagnostic
Datele din acest studiu au fost folosite pentru a construi Strategia Națională pentru Educația Adulților 2024–2030, aprobată printr-o hotărâre de guvern. Strategia își propune să ofere mai multe oportunități de învățare pentru adulți, inclusiv cursuri de bază pentru literație și calcul, dar și formări profesionale adaptate cerințelor actuale de pe piața muncii.
