Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie din București – Ilfov a anunțat ieri, 14 octombrie, pe pagina sa de Facebook, că la o școală de lângă București există un caz confirmat de meningită meningococică. Această formă de meningită, provocată de o bacterie, este rară, dar foarte periculoasă și cu evoluție rapidă. Recunoașterea simptomelor și prezentarea de urgență la medic sunt esențiale pentru ca bolnavul să primească la timp tratamentul potrivit.
UPDATE: Copilul se întorsese din Anglia și era vaccinat împotriva unui tip de meningită
Elevul despre care medicul Sandra Alexiu spunea luni seara că a fost depistat cu meningită meningococică la o şcoală din judeţul Ilfov revenise de curând din Anglia, unde a locuit o bună perioadă de timp, conform informațiilor oferite recent de reprezentanții Direcţiei de Sănătate Publică Ilfov (DSP Ilfov. Acesta era vaccinat conform schemei de vaccinare locale, inclusiv cu vaccin împotriva meningococului de grup C. Cel mai probabil, el s-a infectat acum cu un tip de meningococ care nu este acoperit de vaccinul făcut. DSP a solicitat școlii respective să ia toate măsurile necesare într-un astfel de caz pentru a preveni răspândirea bolii și agravarea celor care au intrat în contact direct cu copilul. În astfel de cazuri se recomandă administrarea chimioprofilaxiei cu antibiotice.
Redăm, mai jos, știrea inițială:
Nu se cunosc încă detalii cu privire la starea elevului diagnosticat și nici numele școlii în care învață. Cel mai probabil, este vorba despre o instituție școlară din comuna Jilava, după cum reiese din postarea medicului Sandra Alexiu. „În una din școlile din comuna unde sunt medic de familie este un caz confirmat de meningită meningococică”, a scris ea. Conform informațiilor publice, cabinetul medicului se află în comuna Jilava.
„Această boală poate ucide un om în 48 de ore. Persoane la risc: copiii mici sub 4 ani, adolescenții, vârstnici, precum și cei care lucrează în profesii riscante (medici) sau unele persoane imunocompromise”, mai scrie ea. Persoanele care intră în contact cu un bolnav de meningită pot primi, preventiv, antibiotic. „Pentru persoanele aflate în contact cu cazul confirmat se face profilaxie cu anumite antibiotice pe o scurtă perioadă de timp. Antibioticul se administrează numai cu o rețetă eliberata de un medic. Azi am dat o singura rețetă, deși am anunțat părinții…”, a mai scris Sandra Alexiu.
Deși există vaccinuri împotriva meningitei, ele nu sunt incluse în schema națională de vaccinare. Statul român decontează doar vaccinurile pentru o parte dintre persoanele aflate la risc și pentru cele de peste 65 de ani. „Nu sunt ieftine, dar te protejează de moarte (în chinuri și în foarte scurt timp). 1 doză de vaccin meningococic = 6 pachete de țigări sau o sesiune de unghii semipermanente cu brizbrizuri.”, scrie Sandra Alexiu. La data realizării acestui articol, 15.10.2024, o doză de vaccin meningococic Nimenrix costă în jur de 200 de lei, iar o doză de vaccin meningocicic Bexsero, în jur de 480 de lei.
Meningita meningococică este o infecție gravă și potențial letală a membranelor protectoare care înconjoară creierul și măduva spinării, cunoscute sub numele de meningele. Această boală este cauzată de bacterii din specia Neisseria meningitidis, adesea denumite și meningococi. Deși meningita poate fi provocată de mai multe tipuri de agenți infecțioși, inclusiv virusuri, bacterii și ciuperci, cea meningococică se deosebește prin severitatea ei și necesitatea unui tratament prompt.
BINE DE ȘTIUT: Boala afectează în mod special copiii sub cinci ani și adolescenții, dar poate apărea la orice vârstă. În absența unui tratament prompt și adecvat, rata mortalității poate ajunge la 50%, însă cu tratament antibiotic adecvat, aceasta poate fi redusă la 5-10%.
Transmiterea meningitei meningococice
Bacteria Neisseria meningitidis se transmite prin picături de salivă sau secreții respiratorii. Acest lucru poate să apară prin contact strâns cu o persoană infectată sau purtătoare, în special în medii aglomerate, cum ar fi școlile. Deși majoritatea purtătorilor nu dezvoltă boala, unele persoane pot fi vulnerabile din cauza sistemului imunitar slăbit, prezenței altor infecții respiratorii sau condițiilor genetice care cresc riscul de boală invazivă.
Odată ce bacteria invadează sistemul sanguin, aceasta poate traversa bariera hemato-encefalică și poate infecta meningele. Infecția duce la inflamația acestor membrane protectoare, declanșând un răspuns imun sever. Această inflamație este responsabilă de simptomele severe și complicațiile asociate cu boala.
Cum poate fi recunoscută
Meningita meningococică se manifestă inițial prin simptome asemănătoare unei gripe comune, precum:
- Febră bruscă și ridicată
- Cefalee severă
- Greață și vărsături
- Rigiditatea gâtului
- Fotofobie (sensibilitate crescută la lumină)
- Confuzie sau somnolență
Unul dintre simptomele caracteristice meningitei meningococice este erupția cutanată purpurie, care nu dispare la presiune (testul cu paharul), indicând o afectare vasculară cauzată de diseminarea bacteriei în sânge (septicemie meningococică). Această erupție este un semn grav și necesită intervenție medicală de urgență.
BINE DE ȘTIUT: Simptomele pot evolua rapid în câteva ore, iar în cazurile severe, boala poate duce la pierderea conștienței, convulsii, insuficiență multiorganică și deces. Din acest motiv, meningita meningococică este considerată o urgență medicală și necesită tratament imediat.
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul se bazează pe o combinație de simptome clinice și teste de laborator. O puncție lombară, care implică prelevarea de lichid cefalorahidian (LCR) din coloana vertebrală, este metoda standard pentru diagnosticarea meningitei. În cazul meningitei meningococice, LCR va arăta, de obicei, o creștere semnificativă a numărului de leucocite (în special neutrofile), iar testele bacteriologice sau moleculare (PCR) pot identifica prezența Neisseria meningitidis.
Teste de sânge pot fi, de asemenea, efectuate pentru a confirma septicemia meningococică. Cultivarea bacteriei din sânge sau lichidul cefalorahidian oferă diagnosticul definitiv, dar în cazurile grave, tratamentul trebuie început înainte de confirmarea de laborator.
Tratamentul
Tratamentul meningitei meningococice constă în administrarea rapidă de antibiotice intravenoase, de obicei din clasa penicilinelor (penicilina G sau ampicilina) sau cefalosporine de generație superioară (ceftriaxona, cefotaximă). Deoarece boala evoluează rapid, antibioticele trebuie administrate cât mai curând posibil, chiar înainte de confirmarea de laborator a diagnosticului.
Pe lângă antibiotice, pacienții cu meningită meningococică necesită frecvent suport intensiv, inclusiv lichide intravenoase, monitorizarea semnelor vitale și, în cazurile severe, ventilație mecanică și suport pentru insuficiența organelor. În unele cazuri, glucocorticoizii (cum ar fi dexametazona) sunt administrați pentru a reduce inflamația și pentru a preveni complicațiile neurologice pe termen lung.
Prevenția și vaccinarea
Vaccinarea reprezintă cel mai eficient mod de prevenire a meningitei meningococice. Există mai multe serogrupuri ale Neisseria meningitidis, cele mai frecvente fiind A, B, C, W și Y. Vaccinurile sunt disponibile pentru majoritatea acestor serogrupuri și sunt incluse în programele de vaccinare din multe țări.
Pe lângă vaccinare, profilaxia cu antibiotice (de obicei rifampicină sau ciprofloxacină) este recomandată pentru persoanele care au avut contact apropiat cu un caz confirmat de meningită meningococică, pentru a reduce riscul de transmitere.
Complicații posibile
Chiar și cu tratament adecvat, meningita meningococică poate lăsa sechele pe termen lung. Printre complicațiile frecvente se numără:
- Pierderea auzului
- Dificultăți cognitive și probleme de memorie
- Crize epileptice
- Deteriorări motorii sau paralizie
- Amputații, în cazurile de septicemie severă
BINE DE ȘTIUT: Rata de mortalitate rămâne ridicată în absența tratamentului prompt, iar un procent semnificativ dintre cei care supraviețuiesc pot suferi de dizabilități permanente.
