Un sondaj național despre școală, realizat între 2-5 septembrie 2024 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru Federația Părinților și Aparținătorilor Legali din România (FePAL), arată că încă mai există părinți care suportă o serie de costuri asociate școlii – de la renovarea sălilor de clasă, la plata pentru manuale.
„Înapoi la școală” este titlul sondajului național despre școală realizat în primele zile ale lunii septembrie 2024 care arată relația părinților cu școala românească considerată „gratuită”. Potrivit cercetării, contribuția părinților la renovarea sălilor de clasă nu a dispărut: 14% dintre participanții la sondaj au spus că au contribuit, alături de școală, la renovarea clasei, iar 4% spun că au fost singurii care au contribuit.
Bani pentru auxiliare
Potrivit sursei, 8 din 10 părinți plătesc anual pentru manuale și auxiliare. Doar unul din 10 copii beneficiază de manuale și auxiliare gratuite; cei mai mulți primesc gratuit manualele, dar părinții trebuie să plătească pentru auxiliare, se arată în sondaj. 1 din 7 (69%) cumpără doar auxiliarele, primind gratuit manuale de la școală, însă 10% spun că primesc gratuit doar o parte dintre manuale/auxiliare, iar 6% – că nu primesc gratuit nici manuale, nici auxiliare.
„Primește gratuit de la școală manuale, iar noi, părinții, plătim achiziționarea caietelor speciale care însoțesc aceste manuale”, spune mămica unui băiat de 9 ani de la o școală generală din județul Ilfov. „Da, plătim an de an auxiliarele care ni se recomandă. Acestea costă între 60 și 100 de lei, depinde de clasa în care este copilul”, ne spune o mămică al cărui copil frecventează o școală generală din Sibiu.
Costurile celor care plătesc pentru manualele sau auxiliarele copiilor ajung chiar și la peste 700 de lei în cazul a 11% dintre părinții participanți la sondaj. 12% plătesc cel mult 100 de lei, o treime (35%) achită între 101 și 300 de lei, 17% între 301 și 500 de lei, iar 5% plătesc, anual, între 501 și 700 de lei.
Educație remedială versus meditații
Doar 9% dintre părinți spun că în anul școlar trecut copiii lor au trecut printr-un program de educație remedială oferit de școală, arată sondajul. O treime dintre părinții participanți la studiu au spus că, până în prezent, copiii lor au făcut meditații private. Cu precădere cei din mediul urban, care locuiesc în sudul țării și care sunt acum la liceu. „Copilul meu a făcut meditații doar în clasa a VIII-a pentru intrarea la liceu. Și nu era un copil prost pregătit în clasă, dar așa ne-am simțit noi siguri că va lua o notă mare la examen”, spune mama unei eleve de clasa a X-a astăzi. Aproape unul din 10 părinți spune că meditațiile au fost necesare copiilor pentru ca aceștia să obțină note mai bune.
O cincime dintre părinți spun că au ales meditațiile private pentru copiii lor pentru că aceștia nu înțeleg ce învață la școală. 12% au spus că au avut nevoie să-i pregătească pe copii pentru susținerea examenelor naționale.
Asistența medicală și alimentația în școli
Facilitățile cu cea mai scăzută acoperire în școlile din România sunt cele privitoare la asistența medicală și la hrană. Doar 10% dintre părinți spun că în școlile în care învață copiii lor există cabinete stomatologice, același procent că există și personal medical pentru acestea. Puțin peste un sfert (28%) spun că există un medic al unității de învățământ, se mai arată în sondajul național despre școală.
„Avem cabinet medical cu paracetamol”, exprimă o mămică modul în care cabinetul medical din liceul pe care îl frecventează fata ei, în Capitală, poate fi folosit. „În școala generală (n.red.: frecventată de fiul ei), nu există loc de așa ceva. Au folosit locul pentru a crea o sală de clasă și cancelarie profesorală.”
Participanții la sondajul național despre școală au fost întrebați și în legătură cu o serie de elemente infrastructură și facilități/servicii oferite de școală. Cea mai comună este sala de sport (83% dintre respondenți). Este urmată de asistent medical în școală și cabinet medical propriu (65%, respectiv 61%). Pe de altă parte, 34% spun că școala nu are cabinet medical.
Doar 12% dintre școli au bucătărie proprie și într-o cincime există sală de mese, mai spun realizatorii sondajului. Programele care vizează alimentația sănătoasă în școli se derulează „cu lipsuri în meniu”.
Anul școlar trecut doar 15% dintre elevi au beneficiat de masă caldă în regim de catering, gratuit. 12% au primit pachet alimentar compus din altceva decât corn, lapte sau fructe. 9% dintre respondenți au spus că elevii au avut parte de masă caldă în școală.
Situația diferă de la școală la școală. În unele unități de învățământ, administrațiile locale au făcut toate investițiile necesare, așa că părinții nu contribuie cu nimic. „N-am mai plătit de ani buni costuri legate de renovarea școlii ori a clasei”, spune o mămică cu un copil de clasa a doua la o școală generală din Sibiu. „Manuale, renovări, dotări – nimic! Nu se mai cer părinților bani pentru aceste lucruri.” „Plătim fondul clasei, de la 20 la 100 de lei pe an, pentru markere, șervețele umede, hârtie igienică. Uneori nu se cheltuiesc toți banii, se reportează de la un an la altul”, spune o altă mămică, din București.
