Părinții din România sunt la limita dintre optimism – pesimism în ceea ce privește ușurința cu care își cresc copiii, potrivit unui studiu realizat de Kantar, la inițiativa Nestlé, Indexul de Parenting.
Indexul de Parenting (The Parenting Index) este un instrument unic, care măsoară gradul de dificultate al experiențelor parentale din întreaga lume. Studiul are la bază înțelegerea faptului că experiența de a fi părinte este în mod egal una frumoasă și deloc ușoară, ce schimbă perspectiva asupra vieții.
8000 de mame și tați din 16 țări și-au spus părerea despre viața de părinte
Studiul cumulează opiniile a peste 8.000 de mame și tați din 16 țări, patru continente, și are la bază experiențele lor parentale. Indexul de Parenting a fost creat cu obiectivul de a oferi o înțelegere completă asupra universului părinților, de a aborda punctele sensibile pentru aceștia în prezent, pentru a le oferi sprijin în creșterea copiilor, într-un mediu sănătos și fericit. Rezultatele cercetării au la bază un eșantion reprezentativ la nivel național de familii de dimensiuni diferite și din medii culturale și socio-economice diferite, cu cel puțin un copil în vârstă de 0-12 luni.
Indexul de Parenting ierarhizează țările după modul în care părinții percep gradul de dificultate al experiențelor parentale în țara lor, descompunând factorii cheie care influențează aceste percepții. În total, au fost identificați 11 factori universali care explică clasamentul Indexului prin corelații puternice.
Opt factori au rezultat din datele obținute în urma sondajului și trei sunt determinați de date economice și sociale globale. Factorii care abordează dificultățile indicate de părinți variază de la țară la țară, așadar nu există niciun loc perfect pentru a fi părinte. Indexul de Parenting realizat la inițiativa Nestlé a relevat faptul că presiunea este o problemă majoră universală care afectează părinții în prezent, indiferent de zona geografică.
Această presiune este generată parțial de factori interni – părinții tind către menținerea unor standarde ridicate și susțin adesea că se simt nepregătiți pentru noua realitate. Acest lucru generează necesitatea de a extinde nivelul compromisurilor peste nivelul anticipat și previzionat. Însă presiunile generate de factori externi, factori asupra cărora părinții au un control redus, sunt mult mai puternice și pot avea un uriaș impact negativ în dinamica familiei.
Părinții români sunt preponderent mulțumiți de echilibrul dintre viața profesională și cea personală, precum și de concediul de maternitate/paternitate
Pe baza rezultatelor Indexului de Parenting, Sprijinirea vieții profesionale este cel mai important dintre toți factorii pentru părinții români (12,4) – părinții români considerând durata concediului de creștere a copilului ca fiind adecvată, având la dispoziție soluții de îngrijire a copiilor accesibile și indicând un sentiment de satisfacție ridicat față de capacitatea lor de a echilibra viața profesională cu cea personală.
Părinții din România au dreptul la până la doi ani de concediu pentru creșterea copilului – în cea mai mare parte fiind luat de mame – plus un nivel minim de sprijin financiar oferit de autorități pe durata concediului de creștere a copilului.
Părinții români susțin că își hrănesc cu ușurință bebelușii, dar somnul și sănătatea bebelușilor lor sunt zone care pot fi îmbunătățite
Al doilea cel mai ridicat scor înregistrat în România se referă la factorul Ușurința de a fi părinte. Părinții din România au un scor mai mare decât media în ceea ce privește ușurința cu care își pot hrăni copiii (84% spun că este ușor) și sunt în concordanță cu rezultatele globale, 74% declară că bebelușul lor doarme bine și 79% raportează o stare bună de sănătate a copilului.
România înregistrează un scor bun privind alăptarea exclusivă la sân, însă mamele care nu alăptează / nu au alăptat se simt judecate
Analiza factorului Absența presiunii (al treilea cel mai important factor în clasamentul pentru România – 6,5) din cadrul Indexului de Parenting relevă scoruri care plasează România în mijlocul clasamentului țărilor din zonă. Cu toate acestea, un factor extern de presiune care indică loc de îmbunătățire este legat de modul în care părinții români se raportează unii la ceilalți.
Studiul arată că mamele simt multă presiune și se simt judecate dacă nu alăptează / nu au alăptat (scor de 32%). Totuși, 53% dintre mamele din România au spus că au alăptat conform planului (mai mult decât la nivel global) și 20% mai mult decât era planificat. În același timp, România înregistrează un scor peste medie în ceea ce privește alăptarea exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni (74% din mamele din România alăptează până la 6 luni) și s-a clasat pe locul 4 în cercetarea globală.
Nivelul de încredere al părinților în forțele proprii plasează România pe primul loc în clasament
Chiar dacă are o contribuție mai mică la scorul Indexului de Parenting, Încrederea părinților în forțele proprii este un factor important al analizei și este determinat de accesul la informații, educație, soluții de îngrijire a copiilor, precum și de deschiderea societății față de noi metode de parenting. De asemenea, scăderea numărului de copii per familie și îmbunătățirea generală a calității vieții (stabilitatea financiară, disponibilitatea produselor și serviciilor, accesul la informații) sunt, de asemenea, aspecte importante legate de creșterea nivelului de încredere a părinților români.
Implicarea în mod egal a părinților (co-parenting) în creșterea copiilor devine tot mai importantă pentru părinții români, fiind un capitol deficitar semnalat de aceștia
Respondenții români nu văd o îmbunătățire față de generațiile anterioare în ceea ce privește implicarea în mod egal a ambilor părinți în creșterea copiilor. 1 din 2 respondenți consideră că partenerul lor este mai puțin implicat în responsabilitățile de creștere a copiilor și de îngrijire a gospodăriei.
Principalele rezultate la nivel internațional
Suedia se clasează pe primul loc ca țară în care părinții experimentează cea mai mare ușurință în creșterea copiilor, cu un scor de 75/100. Părinții din Suedia (89%) sunt cei mai încrezători, în timp ce părinții din Mexic (60%) și Filipine (65%) sunt cel mai puțin optimiști.
Chile (58/100) și Germania (56/100) completează clasamentul primelor trei țări cu cel mai înalt grad de ușurință privind creșterea copiilor, unde părinții se confruntă cu cele mai mici provocări în creșterea copiilor lor.
Părinții din China se confruntă cu cele mai multe provocări (39/100), cu scorurile cele mai mici în clasament, fiind urmată de Brazilia (40/100) și Filipine (43/100). Aceste rezultate nu indică un mediu cu dificultăți pentru toți factorii analizați. Spre exemplu, în rândul părinților din China este înregistrat cel mai ridicat nivel de satisfacție privind implicarea în comun a partenerilor în creșterea copiilor.
Cele 16 țări din întreaga lume ce au luat parte la realizarea primei ediții a Indexului de Parenting cuprind o diversitate de culturi, norme sociale, situații politice și economice și locații geografice. Indexul de Parenting reprezintă o analiză a factorilor care determină părinții să întâmpine provocări mai mari sau, dimpotrivă, să capete o mai mare dezinvoltură în procesul de creștere a copiilor.
Primii trei factori explică peste 55% din rezultatele Indexului de Parenting. Indiferent de țara din care fac parte părinții participanți la studiu, presiunea (provenită din factori interni și externi) are cel mai mare impact universal, având o pondere de 22,6% din scorul Indexului.
Acest lucru face ca presiunea resimțită să devină, poate, cea mai mare problemă cu care părinții se confruntă în prezent și vizează două tipuri diferite de presiune: presiunea generată de factori interni, cea pe care părinții înșiși o preiau asupra lor și presiunea generată de factori externi. Acest factor reflectă cât de stresant poate fi atunci când toată lumea din jurul unui nou părinte își dă cu părerea cu privire la modul în care un părinte alege să își crească copilul – indiferent dacă această opinie este cerută sau nu.
Chiar dacă un punct de vedere exprimat este bine intenționat, părinții se pot simți judecați, nesusținuți și copleșiți. Acest sentiment este intensificat de canalele Social Media, de vreme ce judecarea deciziilor de creștere a copiilor ale părinților a devenit o problemă serioasă în mediul online.
Impactul pandemiei de COVID-19 asupra părinților
Pe lângă toți factorii identificați în urma studiului global – factori universali, deoarece părinții se confruntă constant cu aceștia pe întregul proces de creștere a copiilor, indiferent de țara în care locuiesc – în cadrul studiului a fost analizat (în câteva dintre țările participante la studiu) și impactul pandemiei COVID-19 resimțit de părinți asupra procesului de creștere a copilului. Pandemia COVID-19 a avut un impact scăzut – și în același timp pozitiv – asupra experiențelor părinților în ceea ce privește creșterea copilului.
În țările în care acest subiect a fost abordat, părinții au raportat că au simțit mai mult sprijin reciproc în timpul pandemiei – inclusiv creșterea coeziunii sociale și a sentimentului de apartenență. Părinții au indicat, de asemenea, senzația unei scăderi a presiunii venite din societate cu privire la modul în care își cresc copiii, în timpul pandemiei COVID-19.
Părinții din SUA, Spania și China au raportat un grad ridicat de stabilitate financiară și costuri mai mici de îngrijire a copilului, legate în mod intuitiv de o reducere a cheltuielilor în timpul carantinei. Aceasta poate reflecta, de asemenea, faptul că familiile au identificat mai puține oportunități de cheltuire a banilor și au reorganizat finanțele familiei în timpul carantinei.
RAPORTUL COMPLET poate fi descărcat AICI.
Mai multe detalii despre rezultatele obținute de României în Indexul de Parenting AICI.
Despre Indexul de Parenting
Indexul de Parenting (The Parenting Index) oferă un nou cadru pentru înțelegerea experienței din prezent a părinților din întreaga lume. Lansarea și publicarea acestuia în 2021 a avut loc la inițiativa Nestlé, ca parte a angajamentului continuu al companiei de a sprijini familiile în primele 1.000 de zile de viață ale copiilor.
Indexul de Parenting (The Parenting Index) se bazează pe datele din raportul The Parenting Index Survey realizat de Kantar în perioada 14 ianuarie – 27 februarie 2020. Un eșantion reprezentativ la nivel național de mame și tați cu copii de 0-12 luni a fost studiat în 16 țări. În prima etapă a studiului au fost realizate 8.045 de interviuri (500 pe țară în 16 țări). În cea de-a doua etapă au fost realizate 900 de interviuri (300 în China, Spania și SUA) pentru a evalua indicațiile timpurii ale impactului pandemiei globale Covid-19 asupra Indexului.
