Poate te-ai întrebat și tu cât timp se alăptează un copil. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă hrănirea copilului exclusiv la sân până la vârsta de șase luni, urmând să se continue alăptarea, în paralel cu diversificarea alimentației până la vârsta de doi ani.
Experții Organizației Mondiale a Sănătății susțin că alăptarea reprezintă modalitatea normală de furnizare a nutrienților necesari sugarului pentru o creștere și dezvoltare sănătoase. Practic, majoritatea mamelor pot alăpta cu condiția să aibă informații exacte și sprijinul familiei lor, al sistemului de sănătate și al societății în general. Sub 2% dintre femeile care nasc au contraindicații reale legate de alăptare.
Laptele matern este hrana perfectă
Colostrul, acel prim lapte matern de culoare gălbuie, groș și lipicios este recomandat de către experții OMS ca fiind hrana perfectă pentru un nou născut. De aceea, alăptarea ar trebui inițiată în primele ore de după naștere.
Alăptarea exclusivă la sân este recomandată în primele șase luni de viață ale copilului, putându-se continua apoi, alternativ cu alimentația diversificată până la vârsta de doi ani sau chiar și mai mult. Acestea sunt recomandările ferme ale Organizației Mondiale ale Sănătății.
Dar care sunt oare motivele pentru care unele mame alăptează mai mult sau mai puțin?
Ei bine, există o serie de mituri legate de alăptat, mituri demontate rând pe rând de către specialiști. Moașa Anca Bălășoiu, care este și expert în alăptare, detaliază mai jos mai multe astfel de mituri:
Copiii alăptați au o imunitate mult mai bună și se îmbolnăvesc mai rar – Adevărat
Laptele matern conține celule vii, factori imunoprotectivi, acizi grași necesari dezvoltării creierului, enzime care facilitează digestia și absorbția etc.
Alăptarea copilului pe o perioadă cât mai îndelungată duce la creșterea imunității și reduce riscul infecțiilor acute.
- CITEȘTE ȘI: Studiu: Alăptarea protejează mamele de boli de inimă! Cât ar trebui să dureze pentru efecte maxime
Proprietățile laptelui matern scad cu 50% după ce copilul împlinește 6 luni și laptele devine toxic – Fals
După 6 luni de la naștere, valoarea calorică a laptelui matern scade, dar crește nivelul de anticorpi – acest lucru reducând riscul infecțiilor acute.
De asemenea, alăptarea după 6 luni reduce riscul bolilor cronice infantile, reduce riscul obezității și crește dezvoltarea cognitivă prin conținutul de acizi grași esențiali, specifici speciei noastre.
Laptele matern nu este și nu devine toxic!
Unele mame nu au suficient lapte – Fals
Succesul alăptării depinde, de cele mai multe ori, de primele două săptămâni. Dacă mama reușește să gestioneze bine perioada imediată nașterii, alăptarea îi va oferi multe satisfacții și o va ajuta să continue.
Introducerea în alimentație a suplimentului de lapte praf va duce automat la scăderea lactației deoarece laptele matern se produce după ideea ,,cerere și ofertă’’. Mama trebuie să alăpteze frecvent, inclusiv noaptea, să nu ofere suzetă sau biberon, să nu introducă în alimentația copilului alt aliment decât laptele matern.
Dacă observi o scădere a cantității de lapte secretat, alăptează mai des și astfel corpul tău va recunoaște nevoia bebelușului. În doar câteva zile vei începe să produci mai mult lapte.
Dacă mamele nasc prin cezariană nu vor avea lapte – Fals
Uneori lactația poate întârzia la femeile care au născut prin cezariană, mai ales dacă aceasta a fost programată. De aceea, maternitățile care promovează alăptarea la sân nu oferă suplimentul alimentar copilului cu biberonul, ci cu lingurița sau seringa.
Copiii născuți prin cezariană pot avea probleme glicemice imediat după naștere, de aceea suplimentul poate fi necesar dacă secreția lactată (laptele matern) nu este instalată în primele ore după naștere.
Se recomandă ca nou-născutul să fie pus la sân cât mai repede. Prin atașarea acestuia se produc doi hormoni: prolactina care duce la producerea laptelui și oxitocina care are rol în ejecția laptelui. Acești doi hormoni se produc doar atunci când copilul este atașat la sân și suge. Amânarea atașării la sân a copilului poate împiedica stimularea eficientă a receptorilor mamelonari, ceea ce impiedică stabilizarea unei secreții lactate adecvate.
Așadar, și mamele care nasc prin cezariană pot alăpta.
Mamele nu trebuie să alăpteze când sunt răcite sau când iau antibiotic – Fals
Virozele respiratorii sezoniere manifestate la mamă pot să nu afecteze copilul. Mama nu poate sta departe de copil, de aceea se recomandă ca aceasta să nu întrerupă alăptatul, dar pentru a îl proteja pe cel mic să poarte masca de protecție în apropierea lui. Totodată, prin alăptare, copilul primește anticorpi care îl protejează de eventualele patologii virale prezente la mamă.
Dacă mama face febră se recomandă ca înainte de alăptare să scadă febra cu medicamente recomandate de medic – uneori copilul poate refuza sânul dacă mama are febră deoarece laptele este mai fierbinte decât este el în mod obișnuit.
Totuși, de reținut faptul ca laptele nu se strică în sânul mamei, indiferent de temperatura corpului.
Atunci când medicul recomandă antibiotice este bine ca mama să îi menționeze faptul că ea alăptează. Astfel, acesta o să îi poată recomanda, pe cât posibil, antibiotice compatibile cu alăptarea.
Articolul face parte din campania Știința de a avea grijă, o inițiativă a brandului Philips Avent, dedicată informării părinților la început de drum.