Greșeli grave ale româncelor când vorbim de alăptare – mituri demontate de specialist

Ileana Mirescu
mama care alapteaza

Ne dorim tot ce-i mai bun pentru puii noștri, dar inevitabil apar și greșeli. Astăzi vom vorbi despre greșeli grave pe care le fac mamele când vine vorba despre alăptare cu Anca Bălășoiu, moașă licențiată și expert în alăptare:

Anca Bălășoiu, moașă și expert în alăptareTotul despre mame: Care este cea mai frecventă greșeală după părerea dvs. și cum ar trebui procedat în mod corect?

Anca Bălășoiu: Una dintre cele mai frecvente greșeli în alăptare este introducerea suplimentului în alimentația copilului, mamei fiindu-i teamă că nu are suficient lapte, că nou născutul nu se satură sau nu va lua bine în greutate.

Alăptarea este o relație de parteneriat între mamă și copil. Mama trebuie să alăpteze frecvent, atât ziua cât și noaptea, aceasta fiind singura cale de a menține lactația. După 2-3 săptămâni, ritmul suptului încetinește de la sine, numărul de mese descrește la 3 sau 4 ore.

Nu se recomandă introducerea suplimentului înainte de 6 luni deoarece va scădea lactația!

TDM: Începerea diversificării (la copii alăptați exclusiv la sân) înainte de 6 luni este o greșeală destul de întâlnită. La ce își expun mamele copiii dându-le hrană solidă prea devreme, pe motiv că bebe ”cere”?

Anca Bălășoiu: Copilul nu ”cere”, este doar un mit! Diversificarea precoce poate duce la dezvoltarea unor patologii de suprasolicitare a funcțiilor digestive, nepregătite pentru alimentele nou introduse.

Alimentele solide produc senzație de sațietate ceea ce favorizează spațierea meselor. Creșterea cantității de alimente la o masă favorizând obezitatea.

Sub vârsta de 4-6 luni, funcțiile digestive sunt nepregătite pentru a prelucra alimentele solide (concentrația scăzută de enzime duce la digestia incompletă a proteinelor și amidonului). Funcția renală este insuficient dezvoltată pentru a filtra cantitatea crescută de minerale conținută de alimentele solide. Proteinele din cereale și vegetale au valoare nutrițională scăzută față de lapte.

Cantitățile mari de hidrocarbonat și densitatea calorică mare a făinoaselor favorizează obezitatea. Făinoasele scad biodisponibilitatea unor principii nutritive (calciu, zinc) iar introducerea glutenului înainte de 6 luni predispune la enteropatie glutemică (boală celiacă).

Înlocuirea unor mese de lapte cu fructe și/sau legume scade cantitatea de lipide și favorizează diareea cronică nespecifică iar conținutul crescut de nitriți (în special din legumele rădăcinoase sau spanac) poate determina methemoglobinemie (sub 4 luni) – methemoglobina este o formă de hemoglobină care a pierdut capacitatea de a lega și de a transporta oxigen.

TDM: Pe lista greșelilor se numără și introducerea laptelui de vacă foarte devreme. Ce se întâmplă când copilul primește lapte de vacă?

Anca Bălășoiu: Creşterea în greutate a copiilor alimentaţi la sân diferă de cei alimentaţi cu lapte de vacă. Cei alimentați la sân cresc mai rapid în primele 2-3 luni, apoi cresc mai încet, de aceea există grafice de creştere diferite pentru copiii alimentaţi la sân și pentru cei alimentați cu lapte de vacă.

Copilul alimentat artificial primește semnificativ mai mult azot și energie decât cel alăptat la sân. Cei alăptaţi au o mai mare eficiență în utilizarea energiei din laptele de mamă decât în laptele de vacă.

Proteinele din laptele matern sunt într-un procent mai mic, dar cu un coeficient de utilizare de 100%. Raportul lactoalbumină/cazeină este de 80/20 (favorizează digestia proteinelor).

Laptele matern conține o cantitate mare de taurină, importantă în dezvoltarea creierului, al retinei și în reabsorbtia lipidelor. Laptele de vacă are un conținut crescut de tirozină și fenilalanină în comparație cu laptele matern.

Oligozaharidele lipsesc din laptele de vacă, prezența acestora în laptele matern favorizează dezvoltarea lactobacilului bifidus în intestin, care inhibă creșterea florei patogene.

Conținutul de lipide este aproape egal între laptele matern și cel de vacă. Concentrația de lipide se modifică în cursul aceluiași supt în cursul zilei și de la o săptămână la alta.

Laptele de vacă are un conținut crescut de săruri minerale ceea ce încarcă funcția renală. Cantitatea de calciu și fosfor din laptele de vacă este mai mare dar calciul din laptele matern se absoarbe în proporție de 75% față de laptele de vacă unde absorbția este mult mai mică. Fierul este în cantitate egală dar cel din laptele matern este net superior (biodisponibilitate ridicată) și un conținut crescut de vitamina C, A și E.

Vitamina D și K este deficitară în laptele matern!

Laptele matern conține factori antiinfecțiosi: Ig G, IgAș, IgM, complementul (C3, C4), lactoferina, liganzi pentru acid folic şi ciancobalamină, enzime active (lizozim), factori antibacterieni, antivirali (interferon) și factori celulari, dar și factori imunomodulatori (citochine etc.) care stimulează dezvoltarea sistemului imunitar.

Creșterea mai înceată a copiilor alăptați la sân duce la credința eronată că mama are lapte insuficient și de aceea se preferă suplimentarea cu lapte praf/lapte de vacă.

Unii copii cresc mai puţin decât media pentru că aşa sunt programaţi genetic (în familie mai există copii care au crescut încet), clinic sunt sănătoși, au tonus bun și prezintă semnele unei alimentații suficiente.

TDM: Când ar putea fi introdus fără probleme laptele de vacă?

Anca Bălășoiu: Majoritatea specialiștilor nu recomandă introducerea laptelui de vacă mai devreme de un an. Înainte de a se introduce acest tip de lapte sistemul digestiv și renal al copilului trebuie să fie suficient dezvoltate pentru a digera acest tip de lapte.

TDM: Multe mame ajung să creadă, la un moment dat, că laptele lor nu mai e consistent. La ce greșeli se ajunge de aici?

Anca Bălășoiu: Compoziția laptelui de la sânul mamei este variabilă și își schimbă compoziția în funcție de nevoile copilului.

De exemplu:

  • atunci când este cald laptele matern are un conținut mai mare de apă,

  • laptele de la începutul suptului conține o cantitate mai mare de apă, iar spre sfârșitul suptului laptele este mai bogat în grăsimi,

  • noaptea este mai gras, mai bogat în fier și săruri minerale,

  • își schimbă gustul în funcție de dietă mamei pregătind copilul pentru obiceiurile alimentare ale familiei.

De cele mai multe ori, mamele nu lasă copilul să golească un sân și acesta suge doar lapte de început care este mai apos, mai bogat în lactoză și proteine dar cu o valoare calorică scăzută și mai gras la sfârșitul suptului cu valoare calorică ridicată. Trebuie încurajată golirea sânului de către copil!

Uneori copilul nu suge eficient, doar ”suzetează’’. În aceste situații mama trebuie să se asigure că suptul este eficient (că are un supt pe secundă).

Dacă copilul nu este sătul, va plânge frecvent și/sau nu va crește în greutate și lungime. Recomand mamelor să alăpteze la cerere, să se asigure că micuțul înghite în timpul suptului, să îl lase să golească un sân și apoi să îl mute la celălalt sân (dacă mai este nevoie), să nu sară peste mesele de noapte și să nu introducă supliment în alimentația copilului.

TDM: Există și medici care recomandă începerea diversificării înainte de șase luni. Sunt situații în care chiar se impune diversificarea mai devreme?

Anca Bălășoiu: Sunt situații în care copiii nu pot fi alăptați din diverse motive medicale. De exemplu: copilul este bolnav de galactozemie sau fenilcetonurie, când mama suferă de boli psihice, mama bolnavă de HIV/SIDA, mama infectată cu Hepatită C (depinde de viremia mamei), infecţie cu virus leucemiant uman cu celule T, mama în tratament cu chimioterapice, terapie imunosupresivă, TBC activ. În astfel de situații copilul este hrănit cu derivate din lapte (lapte praf etc).

Indiferent dacă sugarul este alăptat exclusiv la sân sau hrănit artificial sau mixt, la un moment dat, laptele și preparatele simple din lapte nu mai sunt suficiente. Sugarii care primesc o alimentație artificială, cu lapte praf integral/lapte de vaca, au nevoie de o diversificare mai precoce, pentru a compensa carențele nutriționale de aceea diversificarea ar trebui să înceapă în jurul vârstei de 4 luni.

La copilul hrănit cu alimentație mixtă (lapte matern și lapte praf/ lapte de vacă) diversificarea poate începe în jurul vârstei de 5 luni, iar la copilul hrănit exclusiv cu lapte matern diversificarea se începe în jurul vârstei de 6 luni.

Articolul face parte din campania Știința de a avea grijă, o inițiativă a brandului Philips Avent care își propune să le reamintească părinților aflați la început de drum că meseria de părinte e despre grijă, nu despre griji.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa