Ce e permis și ce NU în diversificarea bebelușului – sfaturile specialistului

Ileana Mirescu

Când încep diversificarea? Am voie să-i dau fructe? Cu ce încep? Pasez mâncarea sau nu? De câte ori trebuie să-i dau mâncare solidă și de câte ori lapte? Ce fac dacă nu mănâncă? Acestea sunt întrebările pe care și le pune orice mamă la început de drum. 

Am stat de vorbă cu Anca Bălășoiu –moașă licențiată și expert în alăptare, și am aflat secretele diversificării!

Totul despre mame: Ce am de făcut, ca viitoare mămică, pentru a avea un start bun în alăptare? Cum ar trebui să mă pregătesc?

Anca Bălășoiu: Laptele matern are o compoziție unică și asigură toate substanțele nutritive necesare copilului în primele 6 luni. El rămâne sursă nutritivă principala până la un an.

Înainte de naștere, mamele ar trebui să se informeze doar din surse medicale ce trebuie să facă (când și cum încep alăptarea, cum se atașează copilul la san, care sunt pozițiile de alăptare, cum pot crește și întreține lactația, semnele patologice, care sunt contraindicațiile alăptării – dacă este cazul, etc). Participarea la un curs de alăptare poate fi de ajutor.

În apropierea nașterii, se recomandă achiziția de sutiene și bustiere de dimensiuni potrivite pentru a susține sânul în perioada alăptării (sânul poate crește în dimensiuni chiar și de 3 ori).

Nu se recomandă frecarea mameloanelor cu prosopul pentru a le pregăti pentru alăptare. Acest sfat este doar un mit.

TDM: Dacă mi se face anestezie la naștere, mai pot alăpta după? Laptele meu mai este bun?

Anca Bălășoiu: Dacă mama naște natural, poate alăpta imediat după naștere. De obicei, medicația administrată în timpul travaliului este compatibilă cu alăptarea.

În cazul unei operații de cezariană, alăptarea imediată depinde de tipul de anestezie folosit:

  • dacă naște prin operație de cezariană cu rahianestezie, mama poate alapta fără nici un risc (din punct de vedere al anesteziei),

  • dacă naște prin cezariană cu anestezie generală mama nu poate alăpta în primele 24 – 48 de ore (din cauza medicației administrate în timpul intervenției).

    TDM: Pot lua medicamente dacă alăptez sau e nevoie să întrerup alăptarea?

Anca Bălășoiu: Medicamentele în alăptare pot fi luate doar dacă este neapărat necesar, dacă este posibil mama poate apela la terapii alternative.

În situația în care mama are o problemă medicală și este necesară administrarea de preparate farmaceutice, este important să îi amintească medicului că alăptează pentru a i se prescrie (atunci când este posibil) medicamente ce nu influențează lactația sau nu afectează fătul.

Anumite medicamente nu sunt compatibile cu alăptarea (ex: metronidazolul, tetraciclină, anumite anticoagulante – dacă se administrează se monitorizează timpul de protrombina, antidepresivele, contraceptivele orale combinate, laxative, anticonvulsivante etc.).

În perioada în care mama nu alăptează, aceasta trebuie să se mulgă frecvent (la orele când bebelușul este hrănit), laptele fiind aruncat.  Mulgerea se poate face manual sau cu pompă de muls pentru a menține secreția lactată.

După întreruperea administrării medicamentelor mama poate relua alăptarea.

TDM: Există vreo situație în care ar trebui să întrerup alăptarea?

Anca Bălășoiu: Există situații când mama nu ar trebui să alăpteze:

Contraindicații absolute (situații când este interzisă alimentația la sân):

La mama:

  • septicemie,

  • HIV, SIDA

  • hepatită C

  • hepatită B (dacă copilul nu a fost vaccinat și depinde de viremia mamei)

  • TBC activ

  • insuficientă cardiacă, renală sau hepatică

  • boli neoplazice

  • afecțiuni psihice grave

  • consum de droguri

  • scleroză în plăci

  • diabet zaharat decompensat,

  • cașexie,

  • sifilis

  • malarie

    La copil:

  • galactozemie, intoleranță congenitală la lactoză (poate fi alăptat dacă mama consumă alimente ce nu conțin lactoză),

  • boli metabolice congenitale,

  • fenilcetonurie

  • icterul laptelui matern

Contraindicații temporare:

La mama:

  • afecțiuni tratate cu medicamente ce sunt incompatibile cu alăptarea (ex: cloranfenicol, tetraciclină, sulfamidă, metronidazolul etc),

  • naștere prin cezariană cu anestezie generală (nu poate alăpta în primele 24 – 48 de ore din cauza medicației administrate în timpul intervenției)

  • mama bolnavă (stare generală alterată, herpex simplex cu leziuni la nivelul areolei mamare etc.)

    La copil:

  • copil născut prematur cu o greutate foarte mică la naștere (laptele uman este asociat cu o creștere în greutate mai lentă, uneori acesta nu acoperă nevoile calorice crescute),

    TDM: Multe mame se întreabă cu ce anume să înceapă diversificarea: cu fructe, cu legume? Cum ar trebui să începem?

Anca Bălășoiu: Adunarea Generală a OMS a adoptat în 2011 rezoluţia care prevede recomandarea că diversificarea  alimentaţiei sugarilor să înceapă după 6 luni pe lângă continuarea alăptării până la 2 ani și după.

Alăptarea exclusivă 6 luni a sugarilor sănătoşi născuţi la termen conferă beneficii pentru copil, dar și pentru mamă. Este necesară doar suplimentarea cu vitamina D.

În cazul copiilor născuţi cu greutate mică sau copiilor ai căror mame au fost anemice înainte de naştere este necesară suplimentarea cu fier (administrat oral în picături). În cazul mamelor cu dietă deficitară se recomandă îmbogăţirea dietei sau supliment de vitamine administrate mamei. Nici într-un caz nu se recomandă diversificarea precoce a copilului!

Diversificarea alimentaţiei sub 4 luni poate duce la dezvoltarea unor patologii de suprasolicitare a funcţiilor digestive, nepregătite pentru alimentele nou introduse.

Senzaţia de sațietate produsă de alimentele solide favorizează spaţierea meselor, creşterea bruscă a cantităţii de alimente de la o masă la altă, favorizează obezitatea.

Avantajele diversificării după vârstă de 6 luni:

  • reduce riscul infecţiilor acute (după 6 luni, în laptele matern creşte iar nivelul de anticorpi şi rămâne la un nivel ridicat până la terminarea alăptării).

  • reduce riscul bolilor cronice infantile.

  • reduce riscul obezităţii.

  • creşte dezvoltarea cognitivă (prin conţinutul de acizi graşi esenţiali).

  • impiedică deshidratarea în caz de boală şi asigură necesarul nutritiv în perioada de convalescenţă.

  • laptele de mamă continuă să aibă o contribuţie nutritivă importantă şi după primul an de viaţă.

Principii de diversificare la copil:

  • se începe diversificarea cu cantități mici și se crește gradual cantitatea odată cu creșterea copilului,

  • se menține o igienă bună, mâncarea este manipulată în mod adecvat,

  • se crește gradual consistentă și varietatea alimentelor,

  • numărul de mese să nu depășesca 2 -3 pe zi la sugarii până în 8 luni, și 3 – 4 mese la cei de până într-un an, la care se adaugă 1 – 2 gustări,

  • alimentele să nu fie sărate sau condimentate puternic,

  • alimentele să nu fie fierbinți sau reci, se preferă hrănirea cu alimente călduțe sau la temperatura camerei,

  • alimentele să fie agreate de copil,

  • cantitatea de alimente să țină cont de apetitul copilului,

  • în perioadele de boală se crește aportul de lichide, alimentele să fie moi.

Multe mame au tendința de a fi exagerate și de a calcula totul foarte strict. Ele trebuie să se relaxeze și să nu înceapă să cântărească totul cu precizia unui ”bijutier’’, ci doar să țină cont de ordinea introducerii alimentelor.

Când începem diversificarea sugarul trebuie să fie sănătos. La copii bolnavi diversificarea se face sub atentă supraveghere a medicului.

Atunci când se începe diversificarea trebuie să stabilim un program, acest lucru duce la sănătatea funcției digestive a copilului. Este bine să încercăm să stabilim ore de masă. De preferat masa de prânz să fie servită copilului între ora 13 și 14.

Atunci când îi dăm să mănânce copilului, atmosfera trebuie să fie prietenoasă, calmă, relaxată.

Mama să nu se grăbească. Copilul trebuie să fie liniștit. Să nu fie multe persoane în jurul copilului. Să evităm jocul, pe cât posibil. Se pregătește o baveta (se montează în jurul gâtului copilului), prosoape sau șervețele (cu siguranță mama va avea nevoie de ele).

Când începe diversificarea trebuie să pregătească cantități mici. Mama nu trebuie să se aștepte că sugarul să mănânce tot ce acesta îi pregătește, inclusiv laptele. Nu trebuie să insiste sau să îl forțeze dacă acesta refuză să mănânce un anumit aliment, se renunță la el apoi se încearcă reintroducerea lui după o săptămână.

Nu trebuie să îi oferim cantități mari și frecvent dintr-un anumit aliment doar că pe acesta îl preferă.

Alimentele se introduc treptat, de preferat un aliment nou la 3 – 7 zile. Alimentul nou se introduce treptat (nu se oferă copilului cantități mari dintr-un aliment nou introdus). Dacă vom introduce mai multe alimente odată și copilul are anumite reacții (regurgitări, vărsături, diaree, balonare, agitație, reacții alegice cutanate etc.) nu vom ști ce aliment i-a afectat starea de sănătate.

De preferat să se înceapă diversificarea cu legume și nu cu fructe.

Multe fructe sunt dulci și copilul poate face o preferință pentru acestea.

Din categoria legumelor este de preferat să se înceapă cu rădăcinoasele (morcov, rădăcina de pătrunjel, țelină, păstârnac etc.).

La prima masă se taie în cubulețe mici o legumă aleasă (între 30 și 50 grame), se fierb bine în 150 – 300 ml de apă și se oferă copilului câteva lingurițe din supă rezultată. Nu se începe cu piureul (copilul a mâncat până la momentul diversificării doar lichide, poate fi dificil pentru el să accepte un aliment cu un alt gust și o altă consistentă decât laptele).

Introducem întâi supă din legume și apoi începem să îi preparăm piureuri din legumele pregătite.

Timp de 3 – 7 zile îi pregătim supă dintr-o singură legumă (pentru a observa dacă acesta are reacții neplăcute), apoi introducem treptat una nouă (ex: morcov, apoi morcov cu păstârnac, morcov cu păstârnac și rădăcina de pătrunjel etc.). După introducerea a cel puțin 4 – 5 legume putem să pasăm legumele fierte și să pregătim un piure moale care pe să-l oferim copilului. Supa rămasă i-o putem oferi pentru hidratare.

Dacă o legumă, fruct sau un anume tip de aliment nu este bine tolerat și apar reacții neplăcute, se scot din alimentație și se reintroduc treptat după 3 – 4 săptămâni sub o atentă supraveghere.

Recomandări pentru o diversificare optimă:

  • nu se administrează copiilor sucuri de fructe sau legume de la vârsta de 6 săptămâni!!!

  • alimentele noi se introduc treptat, în cantități mici (una – două lingurițe în plus zilnic), numai un aliment odată cu o pauză de câteva zile între două alimente nou introduse.

  • se recomandă începerea diversificării cu legume (de preferat rădăcinoase),

  • carne de porc sau oaie după un an,

  • pește alb de la 6 luni,

  • ceapă după 6 – 7 luni, (se fierbe întreagă împreună cu celelalte legume și apoi se aruncă, nu se oferă copilului),

  • spanacul și prazul se introduc după 6 – 7 luni (au efect laxativ),

  • iaurtul după 7 luni, laptele de vacă numai după 1 an,

  • făină de grâu, ovăz, secară, gris se introduc numai după 7 – 8 luni,

  • conopidă după 8 – 9 luni,

  • broccolii după un an,

  • vinete, ciuperci, mazăre boabe, linte se introduc după un an,

  • fasole boabe, varză se introduc după 3 ani,

  • nu se adaugă zahăr sau sare alimentelor până la un an,

  • fructele pot fi introduse în alimentație sub formă de compot sau coapte la cuptor (mere, pere, banane, etc),

  • citricele se introduc numai după 8 luni,

  • gălbenușul de ou numai după 8 luni (nu mai multe de 2 ori pe săptămâna), albusul după 1 an,

  • cireșe, pere, prune – se pot introduce după 7 – 8 luni, în cantități mici (au efect laxativ)

  • strugurii pot fi oferiți sub formă de suc după 9 – 10 luni (Atenție la samburii mici),

  • căpșuni, frăguțe, zmeură, dude, kiwi, mure, nuci, alune după vârstă de una an (datorită riscului alergenic)

  • uleiul vegetal (de preferat de măsline) poate fi adăugat la prepararea legumelor de la 4 – 5 luni,

  • unt de la 6 luni (adăugat în piureuri). Atenție! Nu se introduc mai multe tipuri de grăsimi la o singură masă,

  • smântână de la 7 – 8 luni,

  • frișcă după 9 – 10 luni,

  • cacao sau ciocolată după 1 – 2 ani (atenție au potențial alergen!)

De la 7 luni se poate crește granulația alimentelor pentru a dezvolta masticația.

De la 9 luni, se poate începe autoalimenția cu cana sau paharul, de la 10 luni îi putem oferi copilului posibilitatea să se alimenteze singur cu lingurița, chiar dacă acesta se va murdări sau va da pe jos o parte din alimente.

Părinții trebuie să fie atenți la alimentele ce pot prezența risc de înec:

  • fructe cu sâmburi mici (ex: struguri, etc),

  • semințe,

  • carne sau legume tari, nefierte,

  • floricele,

  • grâu fiert întreg,

  • pufarine,

  • bomboane,

  • alune, nuci, migdale (acestea pot fi oferite după un an cu mențiunea să fie măcinate).

    TDM: Cât trebuie să mănânce un bebeluș la o masă?

Anca Bălășoiu: Numărul de mese cu lapte la nou-născut și sugar:

  • Între 0 și o lună – copilul trebuie să aibă între 7 și 8 mese pe zi cuprinse între 50 și 100 ml de lapte.

  • Între o lună și 3 luni – copilul trebuie să aibă 6 – 7 mese pe zi cuprinse într 110  și 130 ml de lapte.

  • Între 4 – 7 luni copilul trebuie să aibă 5 – 6 mese pe zi cuprinse între 130 și 200 ml de lapte.

  • Între 8 și 12 luni copilul trebuie să aibă 4 mese pe zi cuprinse între 200 și 250 ml de lapte.

Trebuie ținut cont că bebelușul nu mănâncă la fiecare masă la fel. Cantitățile de lapte acceptate de acesta depind de starea copilului, de distanță dintre mese, de greutatea copilului, de ora la care este hrănit, dacă a început sau nu diversificarea etc.

Atenție! Nu se depășește cantitatea de 1000 de ml de lapte formulă pe zi, indiferent de vârstă copilului și greutatea acestuia.

TDM: Ce facem dacă refuză mâncarea?

Anca Bălășoiu: Dacă avem un program de masă oarecum stabil, este mult mai ușor să convingem copilul să mănânce. Este de preferat să înlăture stimulii la ora de masă: să închidă televizorul, să înlăture jucăriile pentru a nu confundă ora de masă cu ora de joacă (poate păstra în apropiere jucăria prefarata), mâncarea să îi fie oferită de o singură persoană.

Mama să vorbească cu copilul, să îi spună ce urmează să se întâmple. Copilul ar trebui să ia masa cu toată familia, pe cât posibil, pentru ca acesta să observe și să înțeleagă ce se întâmplă.  Mama să îi prezinte alimentele, eventual să îi spună cum le-a pregătit (chiar dacă aceasta crede că este prea mic și nu înțelege nimic). Să își pună și ea în farfurie și să încerce să mănânce împreună.

Castronelul, linguriță sau paharul folosite la hrănirea copilului pot fi colorate. Există în comerț castronele sau pahare ce au interiorul colorat, poate fi amuzant să acopere desenul cu mâncare sau să îl descopere odată cu golirea recipientului. Eventual lingurița poate avea cupa colorată și se pot bucura împreună ori de câte ori acesta este golită.

Dacă copilul refuză la o masă să mănânce, nu trebuie să fie obligat sau forțat.

În cazul în care refuză repetat un aliment, se recomandă prepararea acestuia în alte moduri decât variana inițială. Alimentul poate fi pregătit la cuptor, fiert, amestecat sau nu cu alte legume, pregătit piure sau bucățele mici.  Dacă nici așa nu le primește, poate fi oferit în sufleuri sau budinci, eventual amestecat cu iaurt sau smântână.

Dacă refuză sucul unui fruct, să se încerce oferirea lui sub formă de piure sau tăiat felii mici (depinde de vârstă copilului), să îi pregătească compoturi din acesta, coapte la cuptor, introduse în budinci sau prăjiturele făcute în casă fără să fie adăugat zahăr la preparare.

Copilul poate fi atras de culori sau de forme, poate încerca să aranjeze mâncarea pe farfurie într-un mod ingenios: tăiate cubulețe și așezate sub în forme geometrice sau chiar în formă animale, păsări, mașinuțe, prințese sau personaje de desene animate.

Copiii mici sunt atrași de fete umane, mâncarea poate fi așezată în așa fel încât să reprezinte fete zâmbitoare cu ochi și gură, se pot adaugă bucățele de legume colorate sau frunze mici pentru a fi mai atractive.

Copilul nu trebuie șantajat dacă nu dorește să mănânce: ”nu te duc afară dacă nu mănânci tot’’ sau ”dacă mănânci tot îți cumpăr o jucărie’’.

S-a observat că bebelușii și copiii mofturosi se dezvoltă la fel că și ceilalți.

De regulă contează calitatea nu cantitatea, copilul trebuie să aibă 3 mese și două gustări. De aceea, părinții trebuie să se asigure că oferă copilului mâncare sănătoasă.

Atunci când este bolnav sau îi ies dințișorii și copilul refuză să mănânce, trebuie să i se ofere alimente moi și multe lichide. Dacă are un anumit preparat pe care îl preferă trebuie să jongleze cu acesta. De exemplu: dacă îi plac paștele, mama poate pregăti paște cu rubarbă, paste din grâu, paște din orez, în așa fel încât să asigurăm nevoile nutritive ale copilului.

Articolul face parte din campania Știința de a avea grijă, o inițiativă a brandul Philips Avent care își propune să le reamintească părinților aflați la început de drum, că meseria de părinte e despre grijă, nu despre griji.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa