Primele luni de viață ale bebelușului sunt o adevărată aventură pentru toți cei implicați. Fie că ești la primul copil sau la al patrulea, fiecare familie are nevoie de timp să se ajusteze pe noua rutină. Dacă acum 10 ani gândul de a avea o rutină mă speria, acum îmi dă o liniște caldă, mă rog, cât de liniște poate fi când crești doi copii mici. Rutina are scopul de a oferi predictibilitate și siguranță.
Atunci când știm ce urmează, când creierul nostru a pășit deja pe poteca respectivă, acceptăm mai ușor ce urmează să se întâmple. Copiii sunt la fel. De la naștere învață noi deprinderi și obiceiuri, iar părinții, cu intenție sau nu, le creează câteva rutine. Sub umbrela rutinei zilnice, avem rutina de masă (ridicat bebelușul, atașat la sân sau oferit biberonul, pentru cei care se stimulează mai ușor, chiar reducem stimulii înainte), rutina de ieșit afară (schimbat haine, pregătit sistemul sau căruciorul, luat liftul, drumul spre parc) și tot așa.
Nani, nani ca la carte
Și dacă avem o rutină pentru orice, evident, avem nevoie și de o rutină de somn, indiferent că vorbim de somnurile de zi sau de somnul de noapte.
În primele săptămâni de viață, poate părea destul de dificil găsirea unei rutine care să funcționeze, mai ales că bebelușul nu are niște tipare de somn neaparat previzibile, acestea tind să se schimbe în jurul vârstei de 4 luni. Până atunci rutina de somn e destul de scurtă, dacă există, având în vedere că până la 6-8 săptămâni cel puțin, mulți bebeluși au parte de confuzia zi-noapte, deci pot trece cu ușurință de la masă la somn, de la somn la masă și tot așa, fără să deschidă ochii măcar.
Dar ce înseamnă mai exact rutina de somn a unui bebeluș? Odată ce bebelușului îi crește un pic rezistența și stă un pic mai mult treaz între somnuri, putem introduce o rutină scurtă care să îi semnaleze bebelușului că e timpul de nani.
O rutină simplă și blândă este perfectă pentru bebelușii mici și foarte mici. Începe cu schimbarea scutecului (Pro tip: un scutec cu un număr mai mare decât cel obișnuit ține bebelușul confortabil mai mult timp și poate amâna un pic trezirile de noapte. Orice pentru jumătate de oră în plus, nu? Nu ai scutec mai mare pentru această noapte? Sigur ai un Lidl în proximitate, iar gama Lupilu se găsește în absolut fiecare magazin din țară. (Verifică și aplicația Lidl Plus, clienții beneficiază frecvent de oferte super bune).
Îmbrăcarea în hăinuțe moi, comode, acesta este semnalul că tranziția către momentul de odihnă. Dacă ai câteva minute în plus, un masaj delicat sau un moment de contact piele pe piele pot face minuni pentru calmul bebelușului. Folosește uleiul de masaj de la Lupilu, perfect atât pentru pielea delicată a bebelușului cât și pentru mâinile tale. Zi drept, când ai avut ultima dată grijă și de tine?
Continuă apoi cu o lumină mai slabă și musai caldă (galbenă, portocalie sau roșie) și o voce liniștită, care ajută la relaxare și previne supra-stimularea. Hrănirea devine astfel o experiență liniștitoare, iar ultimul pas – ținutul în brațe sau legănatul ușor, acompaniat de sunete albe sau o melodie de nani – încheie ritualul cu siguranță și iubire. Aceste gesturi repetate zi de zi devin repere clare pentru bebeluș și îl ajută să adoarmă mai ușor.
Pe măsură ce bebelușii cresc și sunt mai conștienți de mediul înconjurător și chiar văd mai bine, cărticelele senzoriale pot fi introduse în rutina de somn, sau chiar cititul (de către părinți momentan, dar bazele se pun de la început).
După vârsta de 6 luni, putem introduce chiar conceptul de quiet play, adică o joacă domoală înainte de nani. Această joacă liniștită poate fi, mai târziu, reprezentată de desenat, făcut puzzle-uri, lego, etc.
Dacă la vârstă mică rutina este scurtă, aceasta va crește treptat de la 10-15 minute până la 30-40 de minute pentru copiii mai mari de 2 ani.
Recomand amânarea introducerii ecranelor înainte de vârsta de 2 ani și limitarea folosirii acestora cu până la 2 ore înainte de somn. Lumina albastră a ecranelor inhibă producerea naturală a melatoninei, supranumită și hormonul somnului.
Rutina de somn, ideal, este un moment de calm și conexiune, în primele luni de viață, evoluând apoi spre tranziții mai clare și delimitare de momentul adormirii până la autonomie parțială, limite blânde și ritualuri previzibile.
Experiența îmi spune că nu toate familiile sunt suficient de norocoase încât ambii părinți să fie acasă la momentul rutinei de somn, dar încurajez, pe această cale, tații, să se bucure și să preia aceste momente fantastice cu puiul lor, atunci când situația o permite. Nimic nu bate conexiunea formată cu bebelușul chiar din primele zile de viață.
Spor la bebelușeală, dragi părinți!
Ana Bunea este consultant certificat în somnul copiilor și fondator I love sleep, Baby!
